Bucătăria napoletană are rădăcini foarte vechi, mergând înapoi pe firul istoriei, și reprezintă o sinteză a diverselor culturi care au stăpânit orașul de-a lungul a 2.000 de ani și mai bine. Începând cu perioada antică, a grecilor și romanilor, trecând apoi prin dominația franceză și spaniolă, dar și grație unor influențe orientale, gastronomia contemporană de la Napoli a ajuns să reprezinte astăzi o bucătărie extrem de variată, de la bucătăria rafinată la cea mai populară.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Iar din bucătăria populară face parte și acest fel de paste rapide, care are printre ingredientele pentru sos roșii, capere, măsline, stafide, nuci și alune, ceea ce le face potrivite și pentru vegetarieni. Una din multele și foarte obișnuitele rețete antirisipă, în al cărui sos intră ingrediente pe care cam oricine le are prin casă și prin bucătărie, dar amestecate în manieră echilibrată și creativă.
Și are și un nume extrem de simpatic și expresiv, care duce la ideea de a recicla și a nu arunca nimic: ’o sicchio d’a munnezza, în dialect, care se traduce leteralmente prin „găleata de gunoi”.
În cultura napoletană și în general meridională acest tip de nume este un mod de a ironiza o situație, și făcând-o, astfel, să atârne mai ușor. În cazul de față, e evidentă referirea la un tip de bucătărie „săracă”, dar care prin intermediul geniului creator al localnicilor a fost ridicată la rang superior, apreciată și practicată mult dincolo de granițe.
Cum se prepară pastele „găleata de gunoi”
Este o clasică rețetă fără cantități fixe, în care fiecare adaugă în sos ingredientele după plăcere, sentiment și resurse. Constanta o reprezintă cantitatea de paste, circa 100 de spaghetti uscate de persoană. Pe lista de ingrediente avem așa:
-roșii bine coapte
-capere
-măslineâ
-stafide
-nuci
-alune de pădure (sau arahide)
-muguri de pin, opțional
-usturoi
-pătrunjel proaspăt
-sare, piper, ulei
Pentru a pregăti pastele ’o sicchio d’a munnezza începem prin a pune stafidele la înmuiat în apă călduță ca să se hidrateze. În acest timp, tocăm mărunt nucile, alunele și, dacă vrem, și câțiva mugurii de pin, împreună cu puțin pătrunjel proaspăt.
Într-o tigaie încăpătoare și antiaderentă rumenim ușor un cățel de usturoi în ulei de măsline, de preferință. Apoi adăugăm fructele uscate tocate și stafidele bine scurse, lăsându-se să prindă aromă preț de 2 minute la foc mic.
În acest moment se adaugă roșiile tăiate în jumătate, se lasă să se înmoaie încet, sub capac, iar ele vor elibera un sos dulceag și cu gust bine definit. Pentru a completa sosul se adaugă câteva măsline negre fără sâmburi și câteva caperi desărate, asezonând totul cu un pătrunjel verde sau oregano, verde sau uscat.
Între timp ce pregătim rapid sosul fierbem și pastele spaghetele în apă cu sare, le scurgem al dente, păstrând puțin din apa în care au fiert. Odată scurse, pastele se adaugă peste sos atunci când e gata, se amalgamează la foc mediu pentru a se întrepătrunde aromele. Dacă e nevoie, putem folosi și câteva linguri din apa de la paste păstrată deoparte.
Se servesc imediat, calde, stropite cu puțin ulei și eventual încă puțin pătrunjel sau oregano sau chiar ambele.