Foto: Dreamstime
Istoria celui mai faimos lanț de hamburgeri din lume este marcată de inovație. Totuși, McDonald’s nu a revoluționat doar modul de a mânca în a doua jumătate a secolului XX, ci a încercat, de mai multe ori, să își extindă marca și în domenii mai puțin explorate. Unul dintre cele mai ambițioase și, în același timp, efemere experimente a fost „Golden Arch Hotel”, un hotel de patru stele deschis la Zürich, Elveția, în 2001, cu intenția de a deveni primul dintr-o rețea de hoteluri legate de celebrul brand de fast-food, relatează ABC.
Proiectul respira modernitate. Cu o fațadă de sticlă impresionantă și un design futurist, hotelul avea 211 camere și promova un concept revoluționar pentru acea vreme: rezervări prin internet și self check-in. O practică devenită comună abia mult mai târziu. Totul era gândit să îmbine confortul cu designul contemporan. Până și paturile aveau tăblii în formă de „M”-ul iconic al companiei. Tariful era în jur de 85 de euro pe noapte, un preț competitiv pentru un hotel aflat la câteva minute de aeroportul din Zürich.
La prima vedere, „Golden Arch Hotel” avea toate ingredientele succesului: susținerea unei mărci globale, o locație strategică și un concept modern, atractiv atât pentru turiști, cât și pentru oameni de afaceri aflați în tranzit. Dar realitatea a fost cu totul alta: după doar doi ani de la inaugurare, proiectul a fost închis, iar clădirea a ajuns în portofoliul lanțului Radisson.
De ce a eșuat hotelul?
Eșecul a fost rezultatul mai multor factori. Lansarea a coincis cu atentatele din 11 septembrie 2001, care au dus la prăbușirea turismului și la scăderea dramatică a traficului aerian. Hotelurile de lângă aeroporturi au fost puternic afectate, iar „Golden Arch” nu a făcut excepție. Clienții vizați – călători de afaceri și pasageri în tranzit – pur și simplu nu mai veneau în Zürich în numărul așteptat, iar gradul de ocupare nu a atins niciodată nivelul necesar pentru a acoperi investiția.
La acestea s-au adăugat și decizii de design controversate. Una dintre cele mai criticate a fost instalarea dușurilor de sticlă în camere, care lăsau puțin loc intimității și au stârnit numeroase plângeri, mai ales din partea celor care împărțeau camera din motive de serviciu. Ce trebuia să fie un semn de modernitate a devenit o sursă de disconfort și recenzii negative.
În plus, conceptul „Golden Arch”, menit să evoce elegant brandul McDonald’s, nu a avut impactul dorit pe piața elvețiană. Numele nu era asociat suficient de clar cu compania de fast-food, dar nici nu reușea să se impună ca un hotel de patru stele cu identitate proprie.
O lecție pentru giganți
Povestea „Golden Arch Hotel” arată că și cei mai mari giganți pot greși. McDonald’s visa la o rețea de hoteluri care să completeze imperiul său culinar, cu planuri și pentru Lully și Geneva. Pe hârtie părea o strategie strălucită, dar în realitate a fost subminată de un context economic nefavorabil, de un design neinspirat și de o deconectare culturală față de așteptările pieței.
În esență, problema nu a fost doar scăderea turismului sau plângerile despre camere, ci faptul că McDonald’s a încercat să extindă o identitate prea legată de fast-food într-un domeniu unde valorile și așteptările sunt complet diferite. Oamenii nu erau atrași de ideea de a dormi într-un hotel McDonald’s – nici cei care căutau o experiență specială, nici cei care doreau doar un loc confortabil pentru odihnă.
Astăzi, la peste două decenii de la închidere, „Golden Arch Hotel” rămâne o curiozitate în istoria McDonald’s – o anecdotă de manual pentru cei care studiază diversificarea brandurilor. Și, mai ales, o dovadă că, în lumea hotelurilor, hamburgerii și cartofii prăjiți nu sunt suficienți pentru a garanta o noapte bună de somn.
