Alertă fitosanitară: un nou fung amenință culturile de rapiță din România / Prezența Macrophomina phaseolina a fost raportată în plantaţiile din județul Argeș

Culturile de rapiţă sunt ameninţate de un fung FOTO: Dreamstime-Mikael Damkier

Un fenomen periculos pentru culturile agricole a fost depistat recent în România. În premieră, fungul Macrophomina phaseolina a fost raportat afectând culturile de rapiță. Evenimentul a fost semnalat în urma unui control fitosanitar realizat în zona Șerbănești, județul Argeș, de către echipa OGOR împreună cu dr. ing. Otilia Cotuna, șef lucrări la Facultatea de Agricultură din cadrul USV Timișoara, conform revistafermierului.ro.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Deși cultura fusese deja recoltată, au fost prelevate tulpini care au permis observarea microscleroților caracteristici Macrophomina phaseolina în zona coletului și pe rădăcini – ceea ce a marcat prima raportare oficială a prezenței acestui patogen la rapiță în țară.

Raportarea vine pe fondul practicii agricole „no-till” și rotațiilor scurte (de exemplu: floarea-soarelui → grâu → rapiță → porumb → floarea-soarelui), care favorizează persistența patogenului în sol și extinderea lui în culturile succesive, arată aceeași sursă.

În perioada de inflorit, plantele infectate se pot ofili la temperaturi ridicate în timpul zilei, recuperându-se seara, însă pe măsură ce infecția avansează, ofilirea devine permanentă. În lan apar vetre alungite cu plante ofilite, iar în faza de umplere a semințelor, simptomele devin evidente. Frunze ofilite, pete maronii longitudinale pe tulpini, uscare a ramurilor laterale, despicări în zona bazală, senescență prematură și tulpini friabile cu microscleroți negri care conferă un aspect cărbunos. Toate acestea sunt semne specifice infectării cu acest fung.

Un patogen polifag și tenace

Macrophomina phaseolina este cunoscut pentru capacitatea sa de a infecta numeroase plante gazdă. Deși rapița este una dintre recentele gazde identificate în România, fungul a fost raportat anterior la floarea-soarelui în multiple zone, inclusiv în județul Timiș în 2021.

Microscleroții patogenului pot supraviețui în sol peste 10 ani, iar factorii agronomici favorizanți includ temperaturi ridicate, soluri uscate, rotații scurte și lucrări minimale ale solului.

Patogenul a fost semnalat în rapița din țări precum SUA, Argentina și Australia în diverse perioade (2004, 2006, 2009), însă raportarea din România reprezintă o premieră la nivel național pentru această cultură.

Ce măsuri profilactice se recomandă

Prevenția este esențială întrucât nu există tratamente chimice eficiente sau fungicide omologate pentru combaterea acestui patogen la rapita. Specialiștii recomandă:

  • rotație de minimum patru ani,
  • cultivarea hibrizilor rezistenți sau toleranți,
  • irigare în perioadele secetoase,
  • controlul buruienilor.

Rămâne de văzut impactul real al acestui patogen asupra culturilor de rapiță. Având în vedere experiența anterioară cu floarea-soarelui, unde pierderile au fost semnificative, cercetările în domeniu și monitorizarea atentă devin vitală pentru anticiparea și gestionarea epidemiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *