foto: G4Food/Sebastian Drăgușanu, apicultor
Târgul de Florii, organizat în perioada 25 – 27 aprilie, reunește, cu precădere, producători de alimente atestate ca „produs montan”. Această mențiune de calitate a fost creată la nivel european pentru a transmite cumpărătorilor un mesaj puternic privind valoarea adăugată a produselor alimentare obținute în condiții anevoioase din zonele montane.
Sebastian Drăgușanu este prezent la Târgul de Florii cu miere și alte produse ale stupului obținute în stupina sa din comuna Piatra Șoimului, jud. Neamț. Tânărul apicultor a absolvit Facultatea de Drept, dar nu a lucrat o zi în vreun barou sau tribunal: s-a angajat chelner la un restaurant de patru stele din Piatra Neamț, apoi s-a apucat de apicultură, din pură pasiune. A ajuns șeful Asociației Apicultorilor din Piatra Neamț și acum a venit la București cu miere atestată ca produs montan: „mențiunea aceasta face diferența, la târguri, față de mierea care nu este atestată ca atare”.
Tot cu miere a venit și apicultorul Gheorghe N.I. Nicu, organizat juridic ca PFA. Stupina se află în comuna Viperești, din zona montană a județului Buzău. Stuparul spune că două specii melifere importante, teiul și salcâmul, sunt specii invazive, care s-au răspândit în locurile unde au avut loc exploatări forestiere, în etajul gorunului și fagului.
Trotuș Cooperativa Agricolă, din comuna Lunca de Jos, jud. Harghita, a adus la târg brânză fermentată Gyimesi atestată ca produs montan și ambalată în vid. Alte brânzeturi atestate ca produs montan: brânza cu ceapă de primăvară și brânza cu ardei iute.
Cooperativa Agricolă Csengő, din comuna Frumoasa, jud. Harghita, oferă brânza cu arpagic, brânza cu chili sau cu chimen. De remarcat această tendință a procesatorilor din categoria mică și mijlocie de a folosi ingrediente vegetale în diferitele sortimente de brânzeturi, opțiuni justificate de diversitatea gusturilor în rândul cumpărătorilor.
Cooperativa agricolă de gradul I din Sângeorz Băi a atestat ca produs montan mai multe sortimente de brânzeturi, cum ar fi cașul din lapte de vacă și brânza fermentată.
La târg sunt prezenți și alți producători din zona de munte a României, fără să aibă însă produsele cu mențiunea „produs montan”. Centrul de colectare și fructe de pădure și ciuperci din Borca, jud. Neamț, prelucrează exclusiv fructe și ciuperci din flora spontană.
Sandor K. Huba prepară brânzeturi maturate din laptele muls de la văcuțele sale din comuna Merești, jud. Harghita, un județ cu relief preponderent montan.
E prezent chiar și un truck food din Delta Dunării, unde sunt gătiți pești ( calcan, crap și scrumbie ), dar și fructe de mare: chiar dacă oferta gastronomică a Dunării și a Mării Negre nu interferează cu zona montană, să precizăm că duminică, 28 aprilie sunt Floriile, și creștinii ortodocși au dezlegare la pește.
În anul 2000 a avut loc Convenția europeană a zonelor montane din Europa, organizată de Euromontana (Asociația țărilor cu munți din Europa), la Trento–Italia. Declarația finală a Convenției a cuprins recunoașterea specificității și promovarea produselor alimentare din zonele de munte.
În anul 2005, a fost semnată CARTA EUROPEANĂ A PRODUSELOR AGROALIMENTARE DE MUNTE DE CALITATE de către 69 de semnatari proveniți din 12 țări europene. Semnatarii din România au fost MADR, Centrul de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați, Asociația AgromRo, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie din Cristian-Sibiu.
Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM), organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este desemnată ca autoritate competentă responsabilă cu verificarea conformității datelor
cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan”.
Procedura de înregistrare pe schema de calitate „Produs Montan“ este realizată și oferită în mod gratuit de ANZM.
Toate produsele ce îndeplinesc condițiile de obținere a dreptului de utilizare a mențiunii sunt înregistrate în RNPM.
În urma evaluării documentației, beneficiarului i se emite o decizie din partea ANZM prin care este informat că a obținut dreptul de utilizare a mențiunii „produs montan” cu precizarea produselor pe etichetele cărora poate utiliza logo-ul „produs montan” și numărul din RNPM
pentru fiecare dintre produse.
Potrivit listei actualizate publicate pe site-ul MADR, au fost atribuite, începând din 2017, 3.888 numere de înregistrare în Rețeaua Națională a Produselor Montane, situația scriptică exprimând numărul de produse alimentare cu mențiunea ”produs montan”. Numărul producătorilor este mult mai mic, întrucât un producător poate înregistra ca produs montan mai multe alimente.
Târgul de Florii este organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu Cooperativa Caprirom Sud Muntenia, sub marca ”Poftim, din România”.
