„Cocktail” de pesticide: 80% dintre merele din Spania conțin multiple reziduuri toxice, arată o amplă investigație

O investigație amplă, coordonată de PAN Europe, a scos la iveală că majoritatea merelor cultivate prin metode convenționale și testate în 13 națiuni europene conțin concomitent multiple reziduuri chimice și pesticide, arată Euronews, citat de Mediafax.

Un studiu detaliat, lansat de Pesticide Action Network Europe (PAN Europe) în colaborare cu organizații din 13 state, a demonstrat că un procent copleșitor, de 85%, dintre merele de cultură convențională examinate la nivel european, conține simultan multiple urme de pesticide, scrie Euronews.

De exemplu, în Spania, 80% din cele 59 de eșantioane prelevate din supermarketuri și piețe în septembrie 2025 au confirmat această tendință. În medie, fiecare fruct analizat conținea trei tipuri distincte de pesticide, însă unele exemplare au prezentat până la șapte substanțe.

Din cele opt state investigate, printre care Germania și Polonia, toate mostrele testate au conținut reziduuri multiple. Danemarca, în contrast, a raportat cel mai redus grad de contaminare, cu doar 20% dintre mostre afectate.

Documentul de cercetare subliniază identificarea pesticidelor cu potențial neurotoxic în 36% dintre eșantioane și a substanțelor per- și polifluoroalchilice (PFAS) în 64% dintre merele examinate. Printre elementele chimice cel mai des întâlnite se numără:

Fludioxonil, recunoscut de Uniunea Europeană în 2024 ca perturbator endocrin;

Captan, clasificat ca posibil cancerigen;

Acetamiprid, un insecticid pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) l-a etichetat ca neurotoxic și care poate traversa bariera placentară.

Conform constatărilor studiului, 71% dintre fructele cu reziduuri și pesticide conțineau compuși pe care UE îi încadrează în categoria „foarte toxice”.

Deși reglementările europene impun de peste douăzeci de ani evaluarea efectelor cumulate ale pesticidelor – denumit adesea „efectul de cocktail” – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit încă o metodologie formală pentru o astfel de analiză. Actualmente, evaluarea substanțelor se realizează individual, ignorând impactul cumulativ, care ar putea depăși considerabil efectele fiecărei componente luate separat.

Raportul semnalează, de asemenea, riscurile pentru populațiile sensibile. În cazul în care aceste mere ar fi fost destinate procesării în alimente pentru sugari, un procent de 93% dintre ele nu ar fi corespuns standardelor stricte impuse de UE pentru copiii sub vârsta de trei ani.

Entitățile implicate în studiu încurajează alegerea merelor ecologice de proveniență locală, cultivate fără substanțe sintetice. În Germania, de pildă, circa 15% din totalul producției de mere este deja organică. Concomitent, realizatorii cercetării avertizează că o inițiativă legislativă aflată în deliberare la nivelul Comisiei Europene ar putea compromite standardele actuale de salvgardare a sănătății publice și a mediului înconjurător.

Vocile din cadrul PAN Europe pledează pentru o reglementare mai fermă, nu pentru o atenuare a normelor referitoare la utilizarea pesticidelor în sectorul agricol.