foto: Dreamstime/Scottbeard
Vacile de lapte din Danemarca se confruntă cu o situație inedită. 1400 din cele 2000 de crescătorii de vaci au început să adauge în furaje un aditiv numit Bovaer, menit să reducă emisiile de metan ale animalelor. Însă, vacile au început să producă mai puțin lapte, uneori să se îmbolnăvească și, în câteva cazuri, chiar să moară, relatează Il Fatto Quotidiano.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cauzele sunt necunoscute și nu a fost identificată cu precizie legătura directă cu aditivul folosit, însă situația a fost imediat exploatată de cei care se opun politicilor de reducere a emisiilor de gaze în atmosferă, domeniu în care statul danez se află în prima linie și este adesea primul care adoptă măsuri specifice pentru sectorul agricol.
Cazul a fost prezentat într-un amplu articol publicat pe site-ul independent Undark, semnat de Lisa Abend, jurnalistă științifică daneză care colaborează cu publicații internaționale precum The New York Times.
O legislație avangardistă care nu e pe placul fermierilor
De ani buni, Danemarca se află în avangarda politicilor de mediu și și-a stabilit obiectivul de a reduce cu 70% până în 2030 emisiile provenite din sectorul zootehnic, față de nivelurile din 1990. Conform estimărilor oficiale, 29% din emisiile totale provin din sectorul agricol, iar 80% din emisiile de metan sunt generate de sectorul lacto-zootehnic. În 2024, guvernul danez a adoptat Acordul pentru Danemarca Verde, care includea prima taxă din lume aplicată emisiilor provenite din creșterea animalelor.
Din 2030, fermierii vor fi amendați cu 300 de coroane daneze, adică puțin sub 50 de euro, pentru fiecare tonă de emisii, amendă care va crește la circa 120 de euro începând din 2035. În plus, acordul prevedea ca, din 2025, fermele de vaci de lapte să hrănească animalele cu furaje îmbogățite cu Bovaer cel puțin 80 de zile pe an sau, alternativ, să administreze o dietă deosebit de bogată în grăsimi, fiind exceptate de la această normă fermele ecologice.
Dintre numeroșii compuși testați în ultimii ani pentru reducerea emisiilor de metan ale bovinelor, Bovaer este probabil cel mai de succes. A fost aprobat în 70 de țări, inclusiv în SUA, unde este administrat la peste 150.000 de animale. La nivel mondial, peste 500.000 de animale din 25 de țări consumă nutrețuri cu acest aditiv.
Cum acționează Bovaer
Mecanismul său de acțiune constă în blocarea unei enzime-cheie implicate în producerea metanului în stomac, iar metabolizarea sa are loc aproape în totalitate chiar la acest nivel, motiv pentru care el nu se regăsește nici în lapte, nici în carne. Este prezentat ca fiind în măsură să reducă emisiile de metan, așadar, cu peste 30%.
Aprobările pentru utilizarea lui au venit după publicarea a peste o sută de studii științifice. Deși nu puține dintre acestea au fost sponsorizate de compania producătoare, grupul elvețiano-olandez dsm-firmenich, nu au fost identificate probleme majore, în afară de o ușoară reducere a consumului de hrană și un mic declin al producției de lapte. În plus, autoritățile britanice au semnalat pentru lucrătorii din sector posibilitatea ca substanța, manipulată în formă pură, să provoace iritații ale pielii.
Nu există, așadar, precedente sau motive speciale care să ducă la considerarea Bovaer drept o substanță periculoasă pentru animale. De altfel, datele din fermele americane arată că 90% dintre producătorii care l-au adoptat îl folosesc fără probleme.
Cazul Danemarca
În Danemarca, totuși, au apărut unele dificultăți. Totul a început cu sesizarea venită de la un fermier, Kent Davidsen, favorabil implementării practicilor sustenabile, care a început să adauge aditivul în luna octombrie anul trecut. La doar câteva zile, însă, multe dintre cele o mie de vaci ale sale au început să sufere de diaree, iar producția de lapte a scăzut, în medie, cu trei litri pe animal pe zi. După aproximativ zece zile, unele animale nu se mai puteau ține pe picioare, iar după o lună, circa zece au murit.
Fără îndoială, o situație gravă. Însă nu există nicio dovadă că aditivul Bovaer ar fi fost responsabil, iar deocamdată este vorba despre un caz izolat, deși foarte serios. Mai degrabă, se ia în calcul un lot de porumb contaminat cu clostridii sau erori în prepararea furajelor. Potrivit unor cercetări, anumite furaje utilizate în Danemarca ar putea genera interacțiuni nedorite care ar explica simptomele.
Însă rămâne problema scăderii producției de lapte și a tulburărilor digestive. Într-un sondaj realizat de compania independentă SEGES Innovation, specializată în dezvoltare agricolă, desfășurat pe peste 644 de fermieri cu mai mult de 50 de vaci de lapte, peste 430 au semnalat o scădere a producției de lapte și aproximativ 400 tulburări metabolice și digestive. Totuși, pentru niciunul situația nu s-a agravat la nivelul celei descrise de Davidsen.
În așteptarea unor răspunsuri clare, rămân numeroasele controverse stârnite de acest caz, folosit imediat de fermieri care se opun utilizării Bovaer și care evocă alte ipotetice episoade similare, apărute și în alte țări. În acest moment, nimic nu demonstrează o responsabilitate a aditivului în cazul fermierului danez sau în alte posibile efecte negative asupra sănătății animalelor ori a oamenilor.
