Sursa foto: Pixabay/University of London (colaj G4Media)
Conform profesorului Barry Smith, expert în alimentația multisenzorială de la Universitatea din Londra, alimentele ultraprocesate precum chipsurile, fursecurile și ciocolata sunt concepute pentru a crea dependență, transmite Busines Insider.
Smith, care a lucrat cu companii importante precum Kellogg’s, Coca-Cola sau Ferrero, a dezvăluit că aceste companii i-au solicitat inițial expertiza pentru a reduce sarea și zahărul fără a pierde din savoare. Cu toate acestea, în timp, atenția lor s-a îndreptat spre a face mâncarea atât de irezistibilă încât oamenii să nu se poată opri din mâncat, potrivit lui. Această schimbare de orientare l-a determinat pe Smith să înceteze consultanța pentru companiile respective și să elimine aceste alimente din propria sa dietă din cauza riscurilor pentru sănătate asociate acestora, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și depresia.
Alimentele ultraprocesate includ ingrediente care nu se găsesc de obicei în bucătăriile casnice și sunt produse prin procese industriale. Acestea sunt concepute pentru a fi foarte gustoase, stabile la raft și puternic comercializate, declanșând eliberarea de dopamină chiar înainte de a fi consumate. Smith a observat că simpla vizionare a acestor produse într-un magazin poate crește nivelul de dopamină, creând anticipare și dorință.
Companiile exploatează mai multe simțuri pentru a atrage consumatorii. De exemplu, „brandingul sonic” presupune asocierea unor sunete specifice cu produsele pentru a le spori atractivitatea. Clicul familiar al unei cutii de suc care se deschide sau pocnitul unei tablete de ciocolată care se rupe sunt sunete intenționate, concepute pentru a pregăti și a atrage consumatorii. Smith a evidențiat sunetul de aspirație făcut de deschiderea capacului unei sticle de Snapple sau clicul făcut la deschiderea unei cutii de Coca-Cola ca exemple de branding sonic care îi face pe oameni să dorească aceste produse.
Mirosul joacă un rol crucial în percepția gustului, reprezentând între 75 și 95% din ceea ce percepem ca gust. Companiile folosesc acest lucru în avantajul lor, cum ar fi unele magazine alimentare care emană mirosul de coacere pentru a atrage clienții să cumpere produse de patiserie.
Smith a descris o tactică inovatoare a companiei Mars, în care ambalajul batoanelor de înghețată a fost infuzat cu arome de ciocolată și caramel pentru a imita experiența de a mânca un baton Mars, chiar dacă produsele congelate nu au de obicei miros.
Bun, și cu ce mă încălzește acum că sunt aditivi dăunători consumului și există în aproape toate produsele alimentare, dacă cei care știu nu vor să le interzică din cauza banilor primiți. Ce masuri se iau în vederea înlăturării lor din alimentație? Nici una,că altfel le scade profitul . În cazul acestui individ ,mie mi-ar fi rușine să ies să spun asta . Nu am văzut nici un specialist care să inițieze și să meargă pana la capăt cu înlăturarea aditivilor din alimentație…
Poate exista lumea cu mancare care are termen de garantie 14 ore sau 24? Asta inseamna fara aditivi.
Da, dacă oamenii ar învăța să își producă măcar 70% din mâncare.