”Toba de casă” preparată de un procesator din România, cauza unor focare de Salmonella în Irlanda și Marea Britanie, în iulie 2019; ce alte produse din U.E. au fost infestate

Mulți românii se tem mai mult de aditivii și conservanții alimentari, decât de bacteriile care provoacă toxinfecții alimentare Mulți românii se tem mai mult de aditivii și conservanții alimentari, decât de bacteriile care provoacă toxinfecții alimentare

Autoritățile de la Dublin au informat în 4 iulie 2019 că au depistat un focar alimentar cu Salmonella enterica ser. Bredeney, iar câteva zile mai târziu, Marea Britanie a raportat că a depistat, de asemenea, 24 de cazuri asociate cu focarul din Irlanda.
Potrivit publicației foodsafetynews.com, în Iranda au fost 8 cazuri, din care 5 au necesitat spitalizare.

În 15 iulie 2019, Irlanda a anunțat Comisia Europeană, prin RASFF ( Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ), că bacteria a fost descoperită într-un produs din carne de porc, procesatorul cărnii fiind activ în România. Autoritățile irlandeze au oferit dovezi că focarul alimentar era asociat cu procesatorul din țara noastră. Activitatea fabricii a fost suspendată temporar pentru acțiuni de salubrizare și dezinfecție, iar comerțul în spațiul comunitar a fost imediat restricționat, potrivit raportului RASFF.

Autoritatea sanitară veterinară irlandeză informase deja public, pe siteul propriu, în 13 iulie 2019, că a dispus retragerea de pe piață a produsului ”Andromi Toba de casă”, având greutatea de 500g și termenul de garanție 4 august 2019, fiind vândut de mai toate magazinele cu specific polonez din țară. Cei care cumpăraseră erau îndemnați să nu consume produsul respectiv.

În 2019, statele membre au trimis Comisiei Europene 64 de notificări prin RASSF, privind existența unor focare sau cazuri izolate de îmbolnăviri din cauza alimentelor infestate cu bacterii sau virusuri, contaminate cu substanțe chimice nocive sau având în compoziției alergeni care nu au fost menționați pe etichetă.

În 24 februarie, Franța, Belgia și Luxemburg au notificat existența unor focare alimentare de Salmonella Poona, îmbolnăvirea fiind cauzată de consumul de lapte cu orez destinat sugarilor și copiilor mici. cele trei țări au susținut că produsele infestate au fost procesate de o fabrică din Spania. Raportul RASSF precizează că, totuși, nu a fost depistată Salmonella în probele prelevate din produsele fabricii spaniole și nici în mediul de producție sau în interiorul echipamentelor de deshidratare. Cu toate acestea, Franța, Belgia și Luxembrug au retras de pe piață produsele respective.

În martie 2019, cinci state membre ( Franța, Danemarca, Estonia, Finlanda și Suedia ) au raportat cazuri de îmbolnăviri cu Lysteria monocytogenes, în urma consumării unor produse din pește afumat la rece. Cinci pacienți au decedat din cauza infecției. Rezultatele investigațiilor au arătat că procesatorul peștelui era o fabrică din Estonia. Peștele infestat ar fi făcut victime și în Italia, dar autoritățile de control din Peninsulă au fost mai vigilente și au depistat loturile neconforme înainte ca marfa să fie distribuită în magazine.

În 1 august, Olanda a raportat 18 cazuri de îmbolnăviri cu listerioză invazivă, provocate de Listeria monocytogenes. Trei pacienți au decedat, iar o femeie a avortat. Autoritățile au stabilit că bacteria se afla în produse din carne de vită provenite de la un procesator tot din Olanda. Fabrica a fost închisă, iar produsele retrase de pe piață.

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje a împlinit în 2019, 40 de ani de existență și este în prezent cel mai eficient instrument al Uniunii Europene pentru comunicarea intracomunitară a fraudelor alimentare. Datorită acestei rețele, statele membre pot transmite rapid date despre alimente neconforme. Membrii SRASSF sunt Comisia Europeană – DG SANTE, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), Autoritatea de Comerţ Liber European, EFTA – (Autoritatea de Supraveghere EFTA) și statele membre.

Componența sistemului în România: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

foto livescience.com

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Mulți românii se tem mai mult de aditivii și conservanții alimentari, decât de bacteriile care provoacă toxinfecții alimentare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *