Foto: Freepik
Postul intermitent propune o restricție orară destul de severă, iar orice formă de restricție impusă are întotdeauna un impact asupra vieții cotidiene.
Postul intermitent este la modă. Oricine are o oarecare notorietate pe rețelele de socializare și vorbește despre „sănătate”, nutriție, sport sau stil de viață are un impact uriaș asupra publicului, în timp ce știința este într-o revizuire continuă. Pe rețele, mesajele sunt promovate cu o claritate absolută și fără nicio urmă de îndoială. În plus, prezentarea contează: dacă mesajul este transmis de un influencer slab, cu un corp lucrat și îmbrăcat în haine sexi, se induce și ideea: „Dacă vrei să arăți așa, fă ce fac eu”. Așadar, imaginea contează, și nu e întâmplătoare.
Această promovare intensă a dus la popularizarea postului intermitent. Dar ce este de fapt această strategie? Nu e nici o abordare cantitativă, nici una calitativă, ci presupune alternarea perioadelor de post cu cele de alimentație. În perioadele de post nu se consumă nimic caloric — doar apă, ceaiuri sau cafea (inclusiv apă carbogazoasă). Prin urmare, dacă ai văzut postări care afirmă că o cafea cu unt nu „rupe” postul, realitatea este că da, îl va rupe — și sincer, probabil îți poate strica și dimineața.
Cum funcționează?
Strategia presupune cel puțin 8 ore între ultima și prima masă a zilei următoare, adică 16 ore de post. Există două forme populare: fie se sare peste cină, fie se omite micul dejun. În ambele cazuri, mesele trebuie să includă alimente cu valoare nutrițională ridicată.
Se poate practica zilnic sau alternativ, de preferat în zilele aglomerate, pentru a evita concentrarea asupra mâncării. Se permite exercițiul fizic ușor sau moderat; pentru antrenamentele intense, e indicat ca acestea să aibă loc în timpul ferestrei de alimentație.
Postul intermitent se bazează pe oxidarea grăsimilor în perioadele fără aport caloric. Inițial, corpul folosește glicogenul din ficat, iar apoi trece la arderea grăsimilor stocate. S-au observat efecte pozitive asupra melatoninei, cortizolului, temperaturii corporale, sensibilității la insulină, tensiunii arteriale și profilului lipidic (crește HDL – „colesterolul bun” și scade LDL – „colesterolul rău”).
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Datorită acestor efecte, a fost promovat ca soluție pentru tratarea bolilor metabolice, prevenirea afecțiunilor cardiovasculare, chiar ca metodă complementară în oncologie. Totuși, faptul că poate aduce beneficii nu înseamnă că este potrivit pentru toată lumea — și nici că trebuie adoptat cu orice preț, mai ales dacă poate genera anxietate în relația cu mâncarea.
Pentru cine NU este potrivit postul intermitent
A fost vândut ca o metodă de slăbit mai eficientă decât o dietă hipocalorică tradițională. În teorie, ajută la pierderea cu peste un kilogram în plus, pe termen lung, față de o dietă clasică.
Dar pentru persoanele care au o relație problematică cu mâncarea — cele care se gândesc constant la ea sau se simt vinovate când mănâncă anumite alimente — este contraindicat. Postul le poate crea anxietate accentuată în orele de abstinență, urmată adesea de episoade de supraalimentare. Pentru cei cu tulburări de comportament alimentar (sau care au trecut prin așa ceva), acest tip de regim este riscant, deoarece reinstaurează reguli rigide și restricții.
Este de evitat și în cazul diabeticilor, gravidelor sau celor cu afecțiuni medicale unde alimentația regulată este esențială.
Ce spune știința/ Ultimele studii
Proiectul Nutrimedia al Centrului Cochrane Iberoamerican și Universității Pompeu Fabra din Barcelona a evaluat sute de afirmații legate de postul intermitent, explică El Pais. Sub coordonarea cercetătorului David Rigau, concluzia a fost că pierderea în greutate se datorează mai degrabă reducerii automate a caloriilor, ca urmare a eliminării unei mese principale și a gustărilor.
De asemenea, dacă mesele sunt consumate între orele 7:00 și 15:00, efectul pare să fie ceva mai pronunțat decât în variantele în care se include și cina.
Din cele patru meta-analize consultate, nu reiese nicio concluzie clară că postul intermitent ar reduce riscul de infarct, AVC sau alte evenimente cardiovasculare. Așadar, ce spune știința este mai nuanțat decât afirmațiile categorice din online.
„În cei 15 ani de experiență în cabinet, afirmă Azahara Nieto, nutriționistă, am observat că cei care pot adopta postul fără probleme sunt, de regulă, cei care îl practicau oricum, fără să-și dea seama. De exemplu, persoane care nu pot mânca dimineața sau care lucrează noaptea și iau ultima masă în timpul zilei. Pentru aceste persoane, postul nu este o constrângere, ci o rutină firească. Așa că atunci când văd pe rețele întrebări de genul „Dacă mănânc X, îmi stric postul?”, îmi vine să întreb: „Dar faptul că trăiești, îți strică și asta postul?”
