Seceta adânceşte dezechilibrele din agricultura României: Pierderi masive la porumb şi floarea-soarelui,insolvenţe în creştere şi scumpirea coşului zilnic, semnalează Asociația LAPAR

Seceta din 2025 adânceşte dezechilibrele din agricultura României: culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate în proporţii de până la 80-90% în sudul ţării, iar tot mai mulţi fermieri vorbesc despre falimente şi renunţarea la aceste culturi, avertizează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.

Deşi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat “producţii record” la culturile de toamnă, realitatea din câmp este diferită din cauza pierderilor uriaşe, insolvenţelor în creştere şi a unui sistem de irigaţii care acoperă mai puţin de 20% din suprafaţa arabilă a ţării.

Lipsa unei strategii pe termen lung împinge agricultura românească sub 50% din potenţialul său real, atrage atenţia preşedintele LAPAR, într-un comunicat transmis luni AGERPRES, transmite Agerpres.

“O veste bună a venit de la ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a anunţat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. (…) Cum arată însă faţa dezastrului, despre care ministrul Agriculturii nu vorbeşte? Culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt distruse în proporţii de 80-90% în judeţele din sudul ţării. Mulţi fermieri care s-au încăpăţânat să înfiinţeze aceste culturi şi anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situaţie şi mai grea. Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, din datele LAPAR situaţia va fi si mai gravă”, a declarat Nicu Vasile.

Potrivit acestuia, fermierii au început să renunţe la aceste culturi tot mai vulnerabile la secetă, iar despăgubirile promise de stat nu acoperă nici măcar costurile de înfiinţare. În plus, 3% din subvenţia APIA a fost redirecţionată la buget pentru despăgubiri, în timp ce statisticile arată că, anual, peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol sunt expuse riscului de secetă, datele fiind colectate din 1950 până în 1997 “când România mai avea cercetare agricolă”.

Preşedintele LAPAR a afirmat că România depinde încă de capriciile vremii, având în vedere că din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, doar 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigaţii, iar efectiv se irigă circa 500.000 ha pe an din cele 1 milion de hectare contractate de fermieri, conform datelor ANIF. “Mult prea puţin, dacă avem în vedere că suprafaţa arabilă a ţării este de circa 9,7 milioane de hectare. Sistemul de irigaţii, care a fost proiectat înainte de anii ’80, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii şi alte scopuri: protecţie împotriva inundaţiilor, dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice”, explică Nicu Vasile.

Acesta consideră că lucrurile ar fi arătat astăzi mult mai bine dacă am fi reuşit să irigăm mai mult. În lipsa irigaţiilor, “profiturile multor fermieri au dispărut sub dogoarea soarelui”.

“După cum am atras atenţia în repetate rânduri, sprijinul fermierilor nu se rezumă doar la cel subliniat de ministrul Agriculturii. Pe lângă subvenţii, care ar trebui să fie comparabile cu cele primite de fermierii din Occident, ei au nevoie de o piaţă corectă. Nu poţi rezista de la an la an în condiţiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar preţul de vânzare al producţiei stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu”, a notat el.

Consecinţele se văd şi în plan financiar. Raportul asupra stabilităţii financiare din iunie 2025 arată că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% în iunie 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creştere. Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanţă cu dosare de insolvenţă, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment.

Potrivit sursei citate, anul acesta situaţia ar putea deveni şi mai gravă, având în vedere că datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului au arătat că în primele nouă luni ale anului aproape 100 de companii au intrat în insolvenţă, iar ceva mai mult de jumătate au intrat în faliment.

“Anul agricol s-a încheiat, iar astăzi suntem la ora bilanţului. Să evidenţiem părţile bune, adică producţiile record la cereale şi rapiţă şi să le mulţumim fermierilor care au muncit pentru obţinerea lor, dar la fel de important, din punctul de vedere al LAPAR, este să găsim soluţii pentru ceea ce nu merge. Iar aceste soluţii pot fi găsite doar printr-un dialog deschis şi sincer bazat pe analiza cifrelor, a realizărilor sectorului agricol şi dezvoltarea de planuri corecte pentru noul an agricol între partea guvernamentală şi asociaţiile fermierilor. Ar fi momentul să discutăm serios şi despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiţii climatice după ce foarte mulţi ani de zile am ingnorat-o. Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii şi consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari şi scumpirea coşului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populaţiei”, a mai transmis preşedintele LAPAR, Nicu Vasile.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a postat duminică un mesaj pe Facebook în care a anunţat producţii-record la culturile de toamnă obţinute de fermierii români. “Producţii record la culturile de toamnă obţinute de fermierii noştri! Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăţie a României şi trebuie să cumpărăm produse româneşti”.

Potrivit datelor prezentate de şeful MADR, producţia de cereale a crescut de la 12,5 milioane de tone în 2022 la 14,4 milioane în 2023, 14 milioane în 2024 şi 19,3 milioane de tone în 2025.