România produce 4,4 milioane de tone de lapte pe an, dar doar o treime ajunge în procesare / Studiu: importurile de lactate au depășit un miliard de euro

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud și ocupă locul 10 în Uniunea Europeană la acest capitol. Cu toate acestea, doar o treime din cantitatea produsă ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează țara noastră abia pe locul 17 în UE în ceea ce privește colectarea laptelui, arată un studiu privind sectorul laptelui și al produselor lactate realizat de Consiliul Concurenței și citat de Mediafax.

Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, una dintre principalele probleme ale sectorului este fragmentarea excesivă a fermelor și dificultatea integrării producției în circuitul industrial.

„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esențială pentru creșterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante și pentru accesul la investiții și tehnologii moderne. Doar astfel poate crește cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare, putem reduce dependența de importuri și putem dezvolta produse lactate cu valoare adăugată mai mare”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

România are 58% dintre fermele de lapte din Uniunea Europeană

Deși deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte ale Uniunii Europene, România concentrează circa 58% din totalul fermelor de lapte din spațiul comunitar.

Acest paradox este explicat prin numărul foarte mare de exploatații mici. Aproximativ 75% dintre fermele românești dețin mai puțin de cinci vaci de lapte, ceea ce limitează mecanizarea, automatizarea și accesul la tehnologii moderne.

În comparație, țări precum Germania, Franța sau Olanda au ferme mai mari, mai tehnologizate și mai eficiente.

Cel mai scăzut randament din Uniunea Europeană

România înregistrează și cea mai redusă productivitate a vacilor de lapte din Uniunea Europeană.

Potrivit studiului, producția medie este de doar 3.580 kg de lapte pe vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg.

Acest nivel redus al productivității duce la costuri mai mari pentru fermieri și afectează competitivitatea sectorului.

În același timp, efectivele de bovine au scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane de capete în 2024.

În aceste condiții, fermele mici au o putere redusă de negociere în raport cu procesatorii, mai ales că depind adesea de un singur centru de colectare sau de un singur cumpărător.

Cantitatea colectată nu acoperă necesarul industriei

Procesatorii români se aprovizionează în principal de la fermele locale, însă cantitatea colectată este insuficientă pentru necesarul industriei.

Colectarea a crescut de la aproximativ 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024. Totuși, în 2025 aceasta a scăzut la aproximativ 1,1 milioane de tone.

Din cauza deficitului de materie primă, procesatorii sunt nevoiți să completeze necesarul prin importuri de lapte crud.

În 2024, importurile de lapte brut au crescut cu 39,8%, în timp ce colectarea internă a avansat cu aproximativ 5%.

Chiar și așa, în valori absolute, cantitatea suplimentară colectată de la fermierii români a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu creșterea importurilor, de 44.623 de tone.

Laptele de consum și iaurturile domină procesarea

Industria procesării este orientată în principal către produse cu valoare adăugată redusă, obținute prin procese simple.

Laptele de consum reprezintă aproximativ 387.000 de tone, iar produsele acidulate, precum iaurtul, sana, chefirul și laptele bătut, însumează circa 231.000 de tone.

Împreună, aceste categorii reprezintă peste 70% din volumul total procesat.

În schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare au ponderi mai reduse:

• brânzeturi: aproximativ 107.000 de tone (12-13%);
• smântână: sub 70.000 de tone (aproximativ 9%);
• unt: aproximativ 12.000 de tone (circa 2%).

Importurile de lactate au depășit un miliard de euro

Pe fondul unei cereri mai mari decât oferta internă, importurile de produse lactate au crescut constant.

În 2025, acestea au depășit pragul de un miliard de euro, iar deficitul comercial al României în sectorul lactatelor a ajuns la aproximativ 700 de milioane de euro.

Ungaria este principalul furnizor extern, cu o pondere cuprinsă între 67% și 78% din volumul importurilor realizate de România în perioada 2014-2025.

Procesatorii locali utilizează mai eficient capacitățile de producție

Studiul Consiliului Concurenței a analizat 19 procesatori:

• 37% grupuri multinaționale;
• 21% mari procesatori naționali;
• 42% procesatori regionali și locali.

Companiile multinaționale au o capacitate medie de procesare de aproximativ 519.000 litri pe zi, în timp ce procesatorii locali procesează în medie circa 77.000 de litri pe zi.

Totuși, procesatorii locali folosesc mai eficient capacitățile disponibile, având un grad mediu de utilizare de 70%, comparativ cu 60% în cazul companiilor multinaționale analizate.

Retailul are o putere mare de negociere

Analiza mai arată că marile lanțuri comerciale au o poziție dominantă în negocierile cu procesatorii.

Discounturile raportate sunt:

• 20-40% pentru marile rețele comerciale (Key Accounts);
• 0-20% pentru comerțul tradițional;
• 0-30% pentru sectorul HoReCa;
• 10-30% pentru distribuitori.

Cum au evoluat prețurile la lapte

Între 2018 și 2024, prețul laptelui crud la poarta fermei a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru.

Creșterea a fost influențată de majorarea costurilor de producție, inflație, efectele pandemiei COVID-19 și consecințele războiului din Ucraina.

În aceeași perioadă:

• prețul de vânzare al procesatorilor către retaileri a crescut cu aproximativ 59%;
• prețul la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime a crescut cu aproximativ 56%.

Inflația cumulată în economie în aceeași perioadă a fost de 55,39%.

Potrivit analizei, transmiterea costurilor pe lanțul de aprovizionare se amplifică în fiecare etapă. Astfel, pentru fiecare creștere de 1 leu/litru a prețului laptelui la poarta fermei, prețul de vânzare către retail a crescut cu aproximativ 1,73 lei/litru, iar prețul final plătit de consumator la raft cu aproximativ 2,5 lei/litru.

Piața laptelui în cifre

În 2024 existau:

• 786 de companii înregistrate cu activitate principală de creștere a bovinelor de lapte;
• 496 dintre acestea au raportat cifră de afaceri;
• cifra de afaceri cumulată a ajuns la aproximativ 1,38 miliarde lei.

Primele 20 de companii din sector generau aproape 50% din cifra totală de afaceri a fermelor comerciale.

În procesare:

• existau 469 de companii înregistrate;
• 316 au raportat cifră de afaceri;
• cifra de afaceri cumulată a fost de aproximativ 8,7 miliarde lei;
• doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare și comerț intracomunitar.

Barierele care îngreunează dezvoltarea sectorului

Potrivit Consiliului Concurenței, principalele obstacole pentru dezvoltarea sectorului sunt:

• investițiile inițiale ridicate;
• procesul complex de autorizare;
• cerințele stricte privind siguranța alimentară;
• costurile logistice;
• accesul dificil la finanțare;
• concurența marilor branduri.

Recomandările Consiliului Concurenței

Autoritatea recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative pentru a-și crește puterea de negociere și pentru a putea livra volume mai mari către procesatori.

De asemenea, Consiliul Concurenței susține introducerea unor măsuri dedicate fermelor mici, inclusiv scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilități de creditare subvenționate pentru gestionarea sezonalității și prime pentru integrarea producției în circuitul industrial.

Studiul privind sectorul laptelui și al produselor lactate a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Consiliului Concurenței și a fost transmis organizațiilor profesionale, autorităților competente și Ministerului Agriculturii. Observațiile și propunerile pot fi trimise până la data de 24 iulie 2026, urmând să fie organizate și dezbateri dedicate acestui sector.