România amână planul de introducere a etichetei Nutri-Score după obiecțiile Comisiei Europene / Nutri-Score este un sistem de tip „semafor” care clasifică produsele alimentare pe baza conținutului de grăsimi, zaharuri, sare și calorii

deputat, nutri-score

Planul României de a introduce sistemul Nutri-Score pe ambalajele produselor alimentare a fost pus „pe pauză”, după ce Comisia Europeană a avertizat că proiectul legislativ ar putea încălca regulile comunitare privind etichetarea și comerțul, relatează Olive Oil Times.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Într-o opinie detaliată transmisă autorităților române, Bruxelles-ul a subliniat că proiectul „nu reușește să abordeze mai multe probleme critice privind adoptarea sistemului de etichetare frontală conceput în Franța”.

Nutri-Score este un sistem de tip „semafor” care clasifică produsele alimentare pe baza conținutului de grăsimi, zaharuri, sare și calorii, raportat la 100 de grame sau mililitri. Eticheta folosește cinci culori și litere coordonate, de la „verde A” – cea mai sănătoasă opțiune, la „roșu E” – cea mai puțin nutritivă.

Deși scheme similare sunt promovate în mai multe state europene pentru a sprijini diete mai sănătoase, Comisia a ridicat semne de întrebare dacă România a demonstrat în mod convingător că Nutri-Score este „cel mai potrivit instrument comparativ cu alte sisteme de etichetare existente”.

Bruxelles-ul a atras atenția și asupra faptului că proiectul nu explică în ce măsură beneficiile așteptate pentru consumatori ar compensa povara administrativă și economică pentru producători și retaileri. „Măsura ar putea crea bariere pentru produsele alimentare fabricate în alte state membre și comercializate în România dacă nu sunt introduse garanții clare”, a avertizat Comisia.

Un alt punct critic se referă la lipsa de claritate juridică: nu este precizat modul în care eticheta ar urma să fie aplicată, actualizată sau verificată. „Fără un cadru fiabil, atât companiile, cât și autoritățile de control riscă să rămână fără instrumente clare privind aplicarea practică și soluționarea disputelor”, notează documentul.

Autoritățile române sunt obligate să reia procesul legislativ

Comisia a reamintit că orice schemă națională trebuie să rămână voluntară, să evite inducerea în eroare a consumatorilor și să respecte legislația europeană existentă privind informațiile alimentare.

Deși obiecțiile nu echivalează cu respingerea Nutri-Score, autoritățile române sunt obligate să reia procesul legislativ. Bruxelles-ul cere revizuirea textului, introducerea unor metode transparente de calcul, criterii obiective, mecanisme de monitorizare eficiente și proceduri clare de apel sau soluționare a litigiilor.

Consecința imediată este suspendarea planului pentru cel puțin trei luni. În această perioadă, România trebuie să transmită Comisiei modificările pe care intenționează să le facă. Dacă nu va proceda astfel, proiectul ar putea intra teoretic în vigoare la finalul anului, însă un asemenea scenariu este puțin probabil, întrucât ar expune țara la proceduri de infringement sau acțiuni legale din partea altor state membre.

Această intervenție reprezintă cel mai recent obstacol pentru Nutri-Score în România. Înainte de a fi inclus într-un proiect legislativ, schema fusese chiar interzisă de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), din cauza unor probleme tehnice legate de regulile de etichetare. Decizia a fost ulterior inversată, dar procesul a rămas controversat.

O altă provocare este adaptarea periodică a algoritmului Nutri-Score, care schimbă modul de clasificare a unor produse. Franța, unde a fost introdus pentru prima dată, a aplicat recent o actualizare care a promovat uleiurile de măsline de la „C galben” la „B verde deschis”. Modificarea a avut impact și asupra produselor lactate și băuturilor fără zahăr, provocând nemulțumiri în rândul unor producători.

În prezent, Nutri-Score funcționează pe bază voluntară în Franța, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Spania și Portugalia, iar în afara UE, și în Elveția. Totuși, în unele piețe companii importante au început deja să renunțe la acest sistem, iar unii politicieni cer chiar abrogarea lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *