Albinele melifere sunt esențiale pentru producerea multor alimente consumate zilnic de oameni. În ultimele luni, apicultorii din întreaga țară au raportat pierderi extinse de stupi și colonii de albine, iar unele exploatații comerciale au suferit pierderi economice majore, notează Earth.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Wayne Anderson de la Universitatea Cornell a lucrat în culise pentru a colecta mostre și a investiga posibilele cauze. Echipa sa speră că o examinare mai atentă a polenului, ceară și albinelor va oferi indicii concrete despre ceea ce afectează acești polenizatori esențiali.
Examinarea indiciilor din stupii de albine
Cercetătorii raportează că până la 60% din coloniile gestionate de albine melifere din Statele Unite au fost pierdute în acest an, ceea ce a cauzat un impact financiar estimat la 139 de milioane de dolari pentru apicultori.
Mulți apicultori au observat problemele încă dinaintea sezonului de polenizare a migdalelor din California, care atrage anual aproximativ 70% din stupii din SUA.
„Pe baza primelor cifre primite, există indicii că aceasta va fi cea mai mare pierdere de colonii de albine melifere din istoria Statelor Unite,” a declarat Scott McArt, profesor asociat de entomologie și director de program la Dyce Lab for Honey Bee Studies, Universitatea Cornell.
Munca lor se concentrează pe analizarea mostrelor cu metode de spectrometrie de masă, care pot detecta chiar și niveluri foarte mici de substanțe chimice nocive.
Întrebări legate de substanțele chimice
Unii apicultori se tem că anumite pesticide sau fungicide folosite în agricultură ar putea afecta sănătatea albinelor. Chiar și o cantitate mică de reziduuri chimice din polen poate influența nutriția și imunitatea albinelor.
Wayne Anderson a analizat sute de astfel de mostre într-un laborator specializat. Studiind semnăturile chimice, echipa sa speră să descopere dacă anumite substanțe din ceară sau miere contribuie la pierderea coloniilor.
Paraziți ai stupilor de albine
Acarienii ”Varroa” sunt adesea considerați una dintre cele mai mari amenințări pentru albine. Acești paraziți se hrănesc cu sângele albinelor și pot transmite virusuri care slăbesc întreaga colonie.
În cazurile severe, colonia poate colapsa rapid dacă populația de acarieni scapă de sub control.
Cercetători din mai multe instituții desfășoară studii paralele pentru a evalua cât de eficiente sunt tratamentele actuale împotriva acarienilor și dacă albinele sau acarienii dezvoltă rezistență la aceste tratamente.
Provocări nutriționale
Extinderea urbană și creșterea agriculturii monoculturale reduc diversitatea florilor de care albinele depind pentru hrană. Mulți apicultori oferă suplimente de zahăr sau proteine pentru a sprijini stupii, însă acest lucru nu este întotdeauna suficient.
Lipsa unei surse variate și de calitate de hrană poate face albinele mai vulnerabile la factori de stres.
Unii experți suspectează că o nutriție naturală limitată ar putea amplifica efectele virusurilor și ale substanțelor chimice, făcând fiecare stup mai fragil.
Speranțe pentru răspunsuri
Oamenii de știință de la Departamentul Agriculturii al Statelor Unite testează albinele pentru virusuri, acarieni și agenți patogeni noi. Grupul condus de McArt își propune să completeze aceste eforturi prin accelerarea timpului de analiză a pesticidelor.
Wayne Anderson consideră că rezultatele muncii lor combinate vor oferi o imagine mai clară asupra factorilor care afectează albinele. Ei speră să finalizeze testele inițiale în curând și să împărtășească datele cu grupurile de apicultori din întreaga țară.
Colaborarea este esențială
Apicultorii comerciali, hobbyiștii la scară mică și laboratoarele de cercetare și-au unit resursele pentru a face față acestor pierderi alarmante.
Ei schimbă în mod regulat informații despre sănătatea coloniilor, tehnicile de gestionare și rezultatele analizelor de laborator.
Experții spun că toată lumea are de câștigat atunci când noile date sunt făcute publice. Această transparență menține toate părțile informate și îi ajută pe fermieri să reducă riscurile potențiale pentru albine în perioadele cruciale de polenizare.
Micile afaceri, împinse la limită
Afaceri mici de apicultură se confruntă cu provocări deosebit de mari. Fără rezerva financiară a operațiunilor la scară largă, mulți apicultori mici se luptă să se recupereze după costurile generate de pierderea coloniilor și reducerea producției de miere.
Unii s-ar putea să nu supraviețuiască până la sfârșitul anului. Reconstruirea unui stup de la zero necesită timp, resurse și regine sănătoase, care sunt de asemenea în cantitate limitată. Un stup mic nu poate fi divizat pentru a crește numărul albinelor și nici nu va produce miere.
Serviciile de polenizare la scară largă rămân un pilon important al agriculturii americane. Unii proprietari de livezi plătesc acum prețuri premium pentru a asigura stupi puternici și sănătoși pentru culturile lor.
Factorii de decizie și serviciile de consultanță agricolă iau și ei în considerare situația. Conservarea mai bună a habitatelor, gestionarea îmbunătățită a dăunătorilor și educația continuă ar putea oferi albinelor sprijinul necesar pentru a se redresa.
Pierderea stupilor de albine are efecte în lanț
Criza polenizării nu afectează doar albinele și apicultorii. Fermierii care se bazează pe stupi închiriați pentru a poleniza migdali, meri, pepeni și alte culturi observă deja o disponibilitate mai redusă a albinelor și prețuri mai ridicate.
Cu mai puține colonii disponibile, unele culturi ar putea avea randamente mai slabe sau o calitate mai scăzută. Acest lucru se poate răsfrânge asupra consumatorilor prin creșteri ale prețurilor la alimente sau disponibilitate redusă a anumitor produse.
Dacă deficitul de polenizare continuă, cumpărătorii ar putea vedea prețuri mai mari la fructe, nuci și legume. De asemenea, şi rezervele locale de miere s-ar putea reduce, devenind mai greu de găsit sau mai scumpe.
Totuși, există speranță că eforturile concentrate pot opri declinul numărului de albine melifere. Cercetătorii lucrează intens pentru a găsi soluții practice care să îi ajute pe apicultori să își protejeze stupii și să susțină un mediu sănătos.
O colaborare puternică între oamenii de știință, fermieri și apicultori va fi esențială pentru a merge mai departe. Fiecare are un rol de jucat în menținerea polenizatorilor şi a sistemului nostru alimentar, în viață și prosper.