Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, invocând informații apărute în spațiul public, asigură că Sistemul Național Antigrindină și pentru Creșterea Precipitațiilor ( SNACP ) nu poluează apa, aerul și solul. Tot astăzi, zeci de fermieri din Vrancea au organizat un protest la Focșani, pentru a acuza că tragerile cu rachete anti-grindină au un cu totul alt efect: contribuie la seceta pedologică instalată în județ.
”Având în vedere apariția în spațiul public a unor informații referitoare la impactul tehnologiei de combatere a grindinei prin metoda rachetelor asupra mediului, MADR face următoarele precizări:
Exploatarea infrastructurii operaționale din cadrul SNACP nu produce o creștere a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol, deoarece tehnologia aplicată curent în SNACP nu este poluantă și respectă opțiunile de protecția mediului asumate de România în cadrul politicilor europene”, susține MADR într-un comunicat publicat astăzi, 15 aprilie, pe site-ul instituției.
Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol și biodiversitate.
De exemplu, utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha și generează următorii factori poluanți:
– Total aerosoli 0,14 g/ha
– Iod 0,02 g/ha
– AgI 0,05 g/ha
– Acid iodhidric 0,07 g/ha
– CO2 0,4 g/ha
– HCl 0,1 g/ha
– XNO 0,01 g/ha
Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activități industriale și normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 km).
Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe.
* Compuşi de azot (echivalent autoturism cu combustibil Euro 6 cu un parcurs de 100.000 km): 174,8 autoturisme.
Evaluările privind impactul asupra mediului realizate pe parcursul derulării Programului experimental de mică amploare privind creșterea precipitațiilor cu tehnologia aviației, derulat in 2019, au pus în evidență faptul că nu a fost afectată biodiversitatea din perimetrele monitorizate suprapuse cu ariile naturale protejate din rețeaua Natura 2000”.
MADR nu face însă nicio referire la protestul unor fermieri vrânceni, care s-au adunat, astăzi, cu tractoarele din dotare, în faţa Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II de la Focşani, pentru a protesta împotriva începerii sezonului operativ de trageri cu rachete antigrindină, despre care ei susţin că ar contribui la seceta pedologică din Vrancea, transmite Agerpres. Fermierii susțin că sistemul disipă norii și oprește ploile de vară.
Prezent la protestul fermierilor, unde a intrat în dialog cu aceştia, directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuţ Lazăr, susţine că sistemul este benefic şi că, în curând, se va face şi studiul de impact pentru care au fost deja prevăzuţi banii. Până la finalizarea studiului însă, sistemul nu poate fi oprit.