Tot mai multe mari branduri occidentale din industria alimentară își regândesc strategia din China și aleg un model care câștigă rapid teren: vânzarea pachetelor majoritare către fonduri locale de private equity. Starbucks și Burger King sunt printre cele mai recente exemple, într-un context în care competiția pentru cota de piață s-a intensificat, iar avantajele de odinioară ale produselor occidentale premium nu mai sunt suficiente, notează publicația CNBC.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În trecut, lanțurile internaționale de food & beverage prosperau în China fără a fi nevoite să se adapteze semnificativ. Astăzi, însă, deciziile luate de la mii de kilometri distanță nu mai funcționează. Fondurile chineze de private equity se mișcă rapid, schimbă meniuri, ajustează prețuri și accelerează extinderea, inclusiv în orașele mai mici. „Implicarea lor permite companiei să opereze la «viteza Chinei»”.
Starbucks a anunțat vânzarea a 60% din operațiunile sale din China către Boyu Capital, într-o tranzacție evaluată la 4 miliarde de dolari. Compania estimează că valoarea diviziei din China se va tripla în următorul deceniu, incluzând și taxele de licență plătite către grupul cu sediul în Seattle. La rândul său, CPE Capital investește 350 de milioane de dolari în operațiunile Burger King din China, preluând un pachet de 83%. Ambele parteneriate sunt în așteptarea aprobărilor de reglementare și ar urma să fie finalizate anul viitor.
Schimbarea de direcție vine pe fondul avansului rapid al jucătorilor locali, care practică prețuri competitiv
Valul de tranzacții nu se oprește aici. În această lună, IDG Capital, cu sediul la Beijing, a preluat pachetul majoritar din operațiunile din China ale brandului francez de iaurt Yoplait, într-o tranzacție care evaluează afacerea la aproximativ 250 de milioane de dolari. De asemenea, General Mills ar lua în calcul vânzarea magazinelor Häagen-Dazs din China, iar producătorul suedez de băuturi pe bază de ovăz Oatly ar analiza posibilitatea de a-și cesiona afacerea locală.
Schimbarea de direcție vine pe fondul avansului rapid al jucătorilor locali, care practică prețuri competitive, folosesc strategii digitale eficiente și înțeleg mult mai bine preferințele consumatorilor chinezi. Luckin Coffee a depășit Starbucks atât la vânzări, cât și la numărul de magazine, încă din 2023. În același timp, Restaurant Brands International a întâmpinat dificultăți cu Burger King în China, unde vânzările medii per restaurant sunt cele mai scăzute dintre marile sale piețe.
Un alt avantaj al parteneriatelor cu fonduri locale este disponibilitatea acestora de a restructura managementul și relațiile solide cu furnizorii, distribuitorii, proprietarii de spații comerciale și autoritățile. Dincolo de finanțare, partenerii locali aduc experiență în redresarea afacerilor, cunoaștere profundă a sectorului și acces la talente pentru următoarea etapă de creștere. „Chiar înainte ca tranzacția să fie finalizată, ei intră deja în companie, complet pregătiți să se concentreze pe câteva inițiative-cheie”.
Deși joint-venture-urile dintre companii occidentale și parteneri chinezi nu sunt o noutate, noile acorduri subliniază presiunea tot mai mare de a se reinventa pentru a supraviețui pe o piață extrem de competitivă. Cerințele legate de rapiditatea lansării produselor, localizare și inovație sunt tot mai stricte, iar multinaționalele se confruntă cu o alegere dificilă: să continue să investească masiv pentru a-și apăra poziția sau să aducă un partener local.
Un exemplu de adaptare extremă este Dairy Queen, unde 90% dintre produsele de înghețată vândute în China sunt create special pentru piața locală și nu sunt disponibile în Statele Unite. Modelul este gestionat de FountainVest Partners, care operează și Papa John’s Pizza în China.
Redevențele, un punct-cheie în noile parteneriate
Modelul de parteneriat este gândit să avantajeze ambele părți. Tot mai multe companii globale ar putea păstra participații minoritare, menținând drepturile de licențiere a mărcii și lăsând operațiunile zilnice în seama fondurilor de private equity. În cazul Starbucks, redevențele plătite de Boyu ar putea reprezenta cea mai profitabilă componentă din evaluarea de 13 miliarde de dolari estimată pentru divizia din China.
Potrivit surselor din piață, taxele de licență propuse pentru Starbucks au fost mai ridicate decât cele acceptate de alți ofertanți. Deși Starbucks a refuzat să comenteze, iar Boyu nu a răspuns solicitărilor presei, experții spun că, într-un sector cu marje ridicate precum cafeaua, chiar și o variație de un punct procentual a redevențelor poate avea un impact major. Redevențele mai mari pot compensa un preț inițial mai mic și indică o strategie axată pe extinderea rapidă a rețelei.
Totodată, un nivel mai scăzut al redevențelor în faza inițială poate îmbunătăți fluxurile de numerar și accelera expansiunea. În cazul Starbucks, forța brandului și capacitatea de a negocia locații premium și condiții avantajoase cu dezvoltatorii imobiliari permit impunerea unor redevențe mai ridicate. Boyu ar putea profita și de participația sa recentă în operatorul de centre comerciale de lux SKP, pentru a obține chirii mai avantajoase pentru magazinele Starbucks.
De ce sunt subsidiarele din China atât de atractive pentru private equity
Pentru fondurile de private equity, subsidiarele chineze ale multinaționalelor au devenit ținte extrem de dorite, într-un moment în care există presiune pentru plasarea capitalului neutilizat, după ani de activitate modestă în zona de tranzacții. Afacerile stabile, generatoare de numerar, cu branduri puternice, sunt văzute ca oportunități ideale. „Aceste afaceri sunt foarte atractive”.
Tranzacția Starbucks a atras inițial interesul a peste 20 de potențiali cumpărători, majoritatea fonduri de private equity. Investitorii pot obține randamente solide fie prin revânzarea afacerii, fie prin listarea acesteia la bursă, la evaluări mai mari. Un exemplu de succes este McDonald’s China, care în 2023 și-a răscumpărat participația de la Carlyle, oferind fondului un randament de 6,7 ori investiția inițială.
Potrivit datelor din piață, tranzacțiile de tip carve-out susținute de private equity în China au ajuns anul acesta la 39 de miliarde de dolari, față de 23 de miliarde de dolari în tot anul 2024. Revenirea a fost alimentată și de mega-tranzacții, precum achiziția a 48 de centre comerciale de la Dalian Wanda Commercial Management, într-o tranzacție de 6,9 miliarde de dolari.
În ansamblu, vânzarea operațiunilor Starbucks din China reflectă o tendință mai largă: companiile occidentale renunță la unități considerate neesențiale sau subperformante, pe fondul incertitudinilor geopolitice, al cererii de consum mai slabe și al competiției acerbe. „Unele companii occidentale se confruntă cu presiuni din partea acționarilor pentru a ieși din segmentele cu creștere lentă din China”, ceea ce creează o fereastră de oportunitate pentru fondurile de private equity interesate să preia activele care nu mai sunt prioritare pentru grupurile-mamă.

FOTO: Dreamstime/MrFly





