foto: anif.ro
Circa 18.000 hectare de porumb şi floarea-soarelui din amenajarea de irigaţii Nedeia-Măceşu au fost calamitate după ce singurele două motoare de la staţia de repompare SPA2 a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) s-au ars în luna iunie, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Unii dintre fermieri spun că au culturile calamitate în totalitate, pentru că timp de trei săptămâni nu au mai putut iriga, chiar în perioada în care culturile erau în stadiul în care aveau cea mai mare nevoie de apă. Aceştia intenţionează să acţioneze ANIF în instanţă, pe motiv că în momentul în care au încheiat contracte pentru irigarea culturilor de primăvară, nu au fost înştiinţaţi că la staţia SPA2 Nedeia, din cele şase motoare necesare, doar două erau funcţionale, iar acestea sunt din 1978.
„Noi, fermierii, nu am ştiut că ANIF Dolj dă drumul la campania de irigat pe amenajarea Nedeia -Măceşu doar cu două pompe funcţionale din şase, şi alea vechi din 1978. Nu înţelegem de ce nu ne-au informat. Poate pentru că nu am mai fi făcut contracte de furnizare a apei şi dânşii nu ar mai fi putut să îşi justifice activitatea? Puteau să ne spună şi poate reuşeam noi, fermierii, să facem ceva. Sunt 18.000 hectare în amenajarea aceea care se irigă, deşi are capacitatea să irige 55.000 hectare. Dar pentru irigarea a 18.000 de hectare sunt contracte încheiate cu fermierii pentru furnizarea apei. Credeţi că dacă noi am fi ştiut de aceste probleme nu am fi ajutat în vreun fel? Poate reuşeam noi şi cumpăram un motor în plus. Măcar unul. Toate cele 18.000 hectare sunt calamitate în proporţie mai mare sau mai mică, pentru că cei care sunt pe prima parte, până la SPA3, au avut mai mult timp apă, fiindcă ei sunt la început de canal”, a declarat miercuri pentru AGERPRES Adrian Turculeanu, unul dintre fermieri ale căror culturi au fost calamitate în proporţie de 100%.
Fermierii vor să acționeze ANIF în instanță
El a precizat că cele 75 de hectare de porumb pe care le are sunt calamitate în totalitate şi în urma pierderilor de 100.000 euro va intra în faliment.
„Eu am 75 de hectare, pentru care costurile de înfiinţare sunt de 100.000 euro, pentru că o cultură în zonă irigată costă dublu faţă de o cultură în zonă neirigată: sunt densităţi mult mai mari, sunt îngrăşăminte mai multe, are nevoie de hrană mai multă, ierbicidări mai multe etc. Plus investiţia în infrastructură, pentru că tot ce ţine de infrastructura de irigat de la canal la plantă este făcut de noi, nu de ANIF. ANIF a lăsat şi s-a ales praful de fostul sistem de irigaţii. În zonă nu s-a făcut nicio investiţie, singura investiţie e făcută de privaţi. S-au betonat porţiuni mici de canal, cred că este betonat 10% în zona în care a mai fost câte un stăvilar. Se vaită că se consumă multă energie electrică să ne pompeze nouă apă. Dar până la urmă nu e vina noastră că se consumă atât de multă apă. Ca să faci nivel acolo pe un canal care nu mai este dalat, vă daţi seama că la seceta care e, să ajungă să se satureze de apă, acel pământ absoarbe foarte mult. Dacă ar fi fost betonat ar fi fost altfel”, a spus Adrian Turculeanu.
Fermierul a afirmat că intenţionează să acţioneze ANIF în instanţă, fiindcă lipsa apei pe canale a fost cauzată de defecţiunea motoarelor la staţia de pompare, şi nu de nivelul scăzut al Dunării.
„Intenţionez să îi acţionez în instanţă. Le-am trimis o notificare să rezolvăm pe cale amiabilă, dar au spus că nu e vina lor, că e pur şi simplu accidental. Dar “accidental” eu sunt distrus 100% acolo, doar pentru că nu am avut apă pe canal. Nu există motiv şi nu din cauza cotei Dunării şi asta pot demonstra oricând. Orice inginer agronom poate spune cât este de afectată o cultură care e neirigată timp de trei săptămâni în stadiul în care se afla cultura mea. (…) Pe lângă natură se pare că suntem sabotaţi şi de statul român, care vine şi se laudă că face, dar se pare că nu face. Avem de mult timp această problemă, dar nu am expus-o. În fond, pentru mine este o mână criminală. Iar cei care au făcut acest lucru ar trebui să răspundă penal, pentru că eu intru în faliment. Am investit 100.000 euro şi nu iau un leu. Pe mine cine mă despăgubeşte? De ce? Pentru că statul român nu a fost în stare să respecte un contract? Pentru că ştia că are problemele respective şi nu m-a informat? Dacă mă informa, nu puneam cultură neirigată. Puneam altceva. Puneam grâu, nu investeam atât de mult, aveam pierderi, dar nu le aveam atât de mari”, a subliniat Turculeanu.
Nimeni nu a anunțat fermierii că pompele s-au defectat
Fermierii au observat pe 15 iunie că începe să scadă nivelul de apă pe canal, însă nimeni nu i-a anunţat că pompele s-au defectat, iar pe 16 iunie dimineaţa nu au mai putut iriga, pentru că nu mai era nivel suficient.
„Ne-am interesat şi am aflat că s-au ars motoarele de la SPA2 Nedeia. Reprezentanţii ANIF au spus că o să remedieze situaţia în cel mai scurt timp posibil. Din câte am înţeles, au încercat să repare un motor şi l-au pus în funcţiune după o săptămână, i-au dat drumul şi a luat din nou foc. Atunci ne-au spus că au hotărât să discute la Bucureşti, pentru că probabil nu anunţaseră la minister că ei nu mai au nicio pompă funcţională şi am înţeles că dl ministru a luat hotărârea să le trimită de la Călăraşi două motoare. Ei ar fi trebuit să aibă şase motoare funcţionale la SPA2 Nedeia, din care patru erau defecte şi au pornit campania doar cu două motoare, care sunt din 1978. După ce le-au venit motoarele de la Călăraşi, un motor a fost funcţional, iar unul a fost defect. Unul a fost montat la două săptămâni după ce s-au defectat pompele şi nu au reuşit să facă nivel de apă decât pe prima parte, până la SPA Horezu, iar de acolo nu puteau pompa mai departe către noi, pentru că nu puteau cu un singur motor să facă nivel staţiei de la SPA3 Horezu să pompeze pe celelalte canale, să ajungă către Valea Stanciului, Drănic, Bârca”, a declarat un alt fermieri din zonă.
Ulterior, a scăzut şi nivelul Dunării, dar dacă era apă pe canal între 14 iunie şi 7 iulie şi irigau, cultura lor ar fi fost salvată, susţin fermierii.
„Chiar dacă o săptămână, între 7 iulie şi 15 iulie, nu se pompa din cauza nivelului Dunării, noi am fi avut cultura salvată în proporţie de 80% dacă irigam între 14 iunie şi 7 iulie. Pe 28 iunie au dat drumul la un motor, dar apa nu a ajuns la noi, a ajuns doar până la Horezu, au irigat cei dintre Nedeia şi Horezu, de la Horezu către Bârca nu s-a putut pompa, pentru că nu aveau cel de-al doilea motor. Noi nu am avut apă pe canale şi pot să demonstrez oricând. Se vede şi pe imagini cum se schimbă cultura de la o zi la alta din cauza lipsei de apă. Lipsa apei nu este din cauza faptului că a scăzut Dunărea, ci pentru că nu s-au ocupat cum trebuie de acel sistem. Când porneşti campania cu două pompe din şase funcţionale, şi acelea sunt din 1978, nu poţi să nu te aştepţi să nu ai probleme”, a afirmat Adrian Turculeanu.
ANIF Dolj vorbește de „defecțiuni accidentale” reparate în regim de urgență dar de vină e nivelul scăzut al Dunării
Reprezentanţii ANIF Dolj susţin că în amenajarea Nedeia Măceşu s-a irigat până la 16 iunie, deoarece în data de 14 iunie, „în urma unor defecţiuni accidentale la staţia de repompare SPA2 Nedeia, nu s-a mai pompat apă pentru irigaţii cu staţia SPA1 Nedeia”.
“Am demarat lucrările pentru repararea defecţiunilor în regim de urgenţă, astfel că în data de 28.06.2025 a fost repus în funcţiune un agregat la staţia SPA2 Nedeia. Facem precizarea ca încă din 20.06.2025 debitul şi nivelul Dunării a scăzut în fiecare zi, astfel ca începând cu 01.07.2025 Dunărea a scăzut sub nivelul minim de exploatare în priza de captare a apei de la Dunăre la staţia de bază SPA1 Nedeia. În data de 05.07.2025 am fost nevoiţi să oprim pomparea apei cu staţia de bază SPA1 Nedeia din cauza faptului că nivelul Dunării la mira Bechet a fost -23, mult sub nivelul minim de exploatare”, au transmis reprezentanţii ANIF Dolj.
Aceştia mai afirmă că începând cu data de 16 iulie fluviul Dunărea a înregistrat o creştere uşoară, asigurând un nivel minim de funcţionare a staţiei de bază SPA1 Nedeia (cinci agregate), fiind pornite şi două agregate la staţia de repompare SPA2 Nedeia.
Potrivit sursei citate, ANIF se află în procedură de licitaţii pentru repararea altor două agregate de pompare decât cele care s-au defectat la SPA2 Nedeia.
Decolmatarea bazinului de aspirație care asigură un debit corespunzător de apă abia urmează
„În planurile imediate ale instituţiei noastre avem cuprinsă reprofilarea canalului de aducţiune de la Dunăre cât şi decolmatarea bazinului de aspiraţie în vederea asigurării unui debit corespunzător funcţionarii agregatelor şi la niveluri mai mici ale Dunării. Până în prezent în Amenajarea Nedeia Măceşu s-a irigat o suprafaţă cumulată de 67.629 ha”, au precizat reprezentanţii ANIF Dolj.
Din punct de vedere administrative, amenajarea Nedeia-Măceşu se află pe teritoriul localităţilor Gighera, Gânciova, Valea Stanciului, Horezu, Bârza, Drănic, Segarcea, Calopăr, Măceşu de Jos, Măceşu de sus, Cârna, Goicea, Bârca, Giurgiţa, Cerăt şi Nedeia. Sursa de alimentare cu apă este fluviul Dunărea prin intermediul staţiei de pompare plutitoare SPA 1, amplasată pe malul stâng al Dunării la km 690+700, şi al staţiei de la baza terasei SPA 2. Amenajarea a fost pusă în funcţiune eşalonat începând cu anul 1979, fiind finalizată în anul 1982.
De menţionat că în judeţul Dolj, culturile de porumb din zonele neirigate vor fi calamitate în acest an în totalitate din cauza secetei prelungite iar pentru culturile de floarea-soarelui mai sunt şanse să nu fie afectate într-un procent atât de mare.
Specialiştii Direcţiei Agricole Dolj au început centralizarea datelor din localităţile afectate de secetă, însă datele de până acum arată că pentru culturile de porumb nu mai sunt şanse.
