Mai puțini clienți în restaurante și consum în scădere / „Probabil că și porțiile trebuie micșorate pentru a păstra anumite prețuri”

Industria HoReCa resimte tot mai puternic scăderea consumului, pe fondul inflației ridicate și al incertitudinilor economice. Manageri și antreprenori din domeniu vorbesc despre reducerea numărului de clienți, scăderea valorii bonului mediu și presiuni tot mai mari asupra costurilor, într-un context în care menținerea afacerilor pe linia de plutire devine prioritară, notează Economedia.

Potrivit unui studiu realizat de Hospitality Culture Institute împreună cu Exact Research, nota medie de plată în restaurante a coborât la 53,3 lei, de la 61,1 lei anul trecut. Deși piața restaurantelor din România este estimată la 7,8 miliarde de euro în 2025, clienții ies mai rar în oraș și sunt mai atenți la cheltuieli.

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, explică faptul că reducerea apetitului pentru consum este vizibilă: „Avem discuții cu reprezentanți din zona HoReCa care spun că apetitul persoanelor de a ieși la restaurant a scăzut, valoarea bonului a scăzut și prețurile au crescut, iar disponibilitatea pentru astfel de cheltuieli e din ce în ce mai redusă”.

Scăderi de două cifre și presiune pe prețuri

În multe cazuri, reducerea numărului de clienți ajunge la două cifre. George Ghitulescu, managerul restaurantului Thalia din București, spune că situația diferă de la o afacere la alta, însă tendința generală este clară.

„Piața este extrem de afectată, vorbim de scăderi consistente, cu două cifre. Dacă discut de Thalia, avem o scădere de 4-6% în primele luni ale anului. În martie, mă aștept la o scădere mai mare, pe fondul creșterii prețurilor. Dar scăderea în piață, a unor producători de bere, de exemplu, a fost de 50%, ceea ce este colosal. E ceva la nivelul pandemiei. Iar pe București scăderea a fost de 30%”, afirmă acesta.

În aceste condiții, creșterea prețurilor nu este văzută ca o soluție. „Problema nu este că oamenii nu vor să vină, ci că nu își permit. Dacă crești prețurile, nu faci altceva decât să diminuezi și mai tare apetitul de a ieși în oraș”, spune Ghitulescu.

Managerul subliniază că obiectivul s-a schimbat: „Nu mai discutăm de profitabilitate, discutăm de a atinge break-even-ul”.

În alte orașe, impactul este și mai puternic. Un restaurant din Tulcea estimează o scădere a numărului de clienți cu 30-40%, iar la Cluj-Napoca, reprezentanții restaurantului Maimuța Plângătoare spun că se simte o reținere accentuată în rândul clienților, chiar dacă afacerea rămâne sustenabilă.

Antreprenorii caută soluții pentru a atrage clienți

Pentru a face față perioadei, operatorii din HoReCa încearcă să își adapteze oferta și costurile. În turismul rural, restaurantele și punctele gastronomice mizează pe produse locale și de sezon pentru a atrage clienți.

Cristina Partal, președinta ANTREC Buzău, spune că antreprenorii iau în calcul inclusiv reducerea porțiilor și optimizarea echipelor: „La nivel de resursă umană, cel mai probabil se va lucra cu echipe mai mici. Probabil că și porțiile la preparate trebuie micșorate pentru a păstra anumite prețuri”.

Și în zona cafenelelor există semnale mixte. Cofondatorul rețelei 5 to go, Radu Savopol, spune că scăderea din toamna trecută a fost recuperată, iar în prezent creșterea este susținută de un volum mai mare de tranzacții: „Încercăm să vindem mai mult, cu aceeași chirie, cu aceiași angajați”.

Scăderi și în turismul de cazare

Declinul nu se limitează la restaurante. În județul Buzău, pensiunile au înregistrat o scădere de peste 50% a numărului de turiști în extrasezon. Costurile mai mari cu utilitățile, materia primă și taxele, inclusiv majorarea TVA, accentuează presiunea asupra operatorilor.

În plus, rezervările pentru perioada Paștelui au fost mai lente decât în anii anteriori, când locurile erau ocupate cu mult timp înainte. Antreprenorii se așteaptă ca turiștii să reducă durata sejururilor și bugetele alocate vacanțelor.

În ansamblu, industria HoReCa intră într-o perioadă în care stabilitatea financiară devine obiectivul principal, iar adaptarea rapidă la un consum mai prudent face diferența între rezistență și retragerea din piață.