Kievul sacrifică o parte din agricultură pentru apărare: Fortificațiile construite în Ucraina îi afectează serios pe fermieri / Un agricultor și-a deminat singur o parte din teren, iar alții refuză să oprească muncile câmpului

ucraina, agricultura, aparare, fermieri Sursa foto: Dreamsidhe | Dreamstime.com

Viacheslav Dydarenko, un fermier din regiunea Sumy, care se învecinează cu Federația Rusă, este un exemplu tipic al dificultăților cu care se confruntă fermierii din zonă, transmite publicația Kyiv Independent.

Găuri lăsate de șrapnel și gloanțe marchează clădirile fermei sale, iar el nu poate lucra o parte din cele 4.450 de hectare pe care le are în arendă – 70% din acestea fiind situate la granița ruso-ucraineană.

El estimează că a pierdut „milioane de grivne”, dar spune că oamenii săi de la contabilitate încă încearcă să estimeze pierderile din cele trei sezoane agricole afectate de război.

Recent, oficiali ai guvernului și fermieri au discutat despre interzicerea agriculturii în apropierea graniței, în zona Mîropillea. Dydarenko spune, însă, că nu intenționează să își abandoneze câmpurile.

„Dacă sunt norocos, sunt norocos. Mergând la câmp în fiecare zi, nu știu dacă mă voi întoarce”, a declarat Dydarenko.

El nu este singur. Unii fermieri din zonă sunt dispuși să riște totul pentru a continua să lucreze terenuri care sunt pline de mine și supuse atacurilor rusești.

Autoritățile locale au pus în aplicare o interdicție privind agricultura în zonele din apropierea graniței, dar au reușit cu greu să țină fermierii departe de pământurile și de sursa lor de venit.

Zona suferă pierderi mari. De la începutul invaziei la scară largă, administrația din Mîropillea a pierdut peste o treime din bugetul său, care era bazat pe agricultură.

„Comunitatea trăiește pe seama fermierilor. Din bugetul nostru de 550.000 de dolari, nu am primit 213.000 de dolari, deoarece fermierii nu au putut lucra pământul de lângă graniță”, a declarat Olena Sharkova, conducătoarea interimară a comunității, la întâlnirea cu fermierii.

Între timp, oficialii din zonă continuă să construiască fortificații pe terenurile fermierilor. Noua incursiune a Rusiei în regiunea Harkov a dat un impuls construcției de sisteme de apărare.

Fermierul care și-a deminat singur o parte din teren

În timp ce oficialii locali le-au interzis fermierilor să își lucreze terenurile din motive de siguranță, un alt motiv important este nevoia de a construi fortificații pentru a se proteja împotriva Rusiei.

Fermieri precum Oleksandr Moroz se confruntă cu provocări semnificative din cauza fortificațiilor. O parte din cele 1.000 de hectare ale sale, situate la 20 de kilometri de graniță, sunt folosite pentru construirea de sisteme defensive.

Citește și Ministerul Apărării britanic: În aprilie 2024, Ucraina a exportat cel mai mare volum de cereale și semințe oleaginoase de la izbucnirea războiului, ajungând la 6,6 milioane de tone

După ce și-a deminat singur o parte din teren – o operațiune incredibil de periculoasă – el a reușit să continue să cultive porumb, soia, grâu și rapiță.

Moroz spune că, deși s-a confruntat cu pierderi de aproape 25.000 de dolari până acum în acest an, înțelege necesitatea de a construi fortificații pentru a opri trupele rusești care intenționează să atace regiunea.

„Nu sunt împotriva fortificațiilor (pe terenul meu). Dacă nu este aici, va fi o Bucea în toată țara”, a declarat Moroz pentru Kyiv Independent, referindu-se la suburbia Kievului unde forțele rusești au masacrat zeci de civili în timp ce ocupau acest oraș.

Serhii Starovoit, un antreprenor privat care construiește unele dintre fortificațiile din regiunea Sumy, l-a lăudat pe Moroz pentru că a înțeles necesitatea structurilor defensive, în ciuda pierderilor.

„Dacă toți fermierii ar fi ca Oleksandr Moroz…”, a declarat Starovoit, inginer de profesie.

Agricultura a fost un pilon pentru regiunea Sumy și un angajator important în multe comunități locale.

Pentru a-i sprijini pe fermieri, guvernul ucrainean a renunțat la impozite pentru aceștia în zonele afectate de război sau de minele terestre. Dar nu este clar cât de mult teren agricol a fost reorientat pentru apărare, deoarece datele privind zonele fortificate sunt secrete.

„Proprietarii (de terenuri) nu pot primi chiria în avans, iar chiriașii (de terenuri), la rândul lor, nu pot cultiva terenul”, a declarat Ihor Lisetskyi, expert în cadrul Asociației Ukrainian Agribusiness Club, o asociație de afaceri cu sediul la Kiev.

Deși guvernul a promulgat beneficii fiscale pentru fermierii afectați, Lisetskyi crede că ar putea, de asemenea, să îi compenseze pentru pierderile de recoltă din interiorul benzii de frontieră de 5 km.

Totuși, Lisetskyi crede că este prea devreme pentru discuțiile privind despăgubirile. Războiul în curs de desfășurare face imposibilă determinarea întregii dimensiuni a zonei agricole afectate.

Sursa foto: Dreamsidhe | Dreamstime.com

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *