Sectorul agroalimentar se confirmă drept unul dintre pilonii fundamentali ai economiei italiene, potrivit datelor din 2024, relevă un recent raport privind economia agroalimentară 2025 al băncii Bper, scrie portalul foodaffairs.it.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, potrivit raportului citat, valoarea adăugată a sectorului agricol, calculată ca producție minus consumuri intermediare, a atins 44,4 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9% față de anul precedent. Acest rezultat poziționează Italia ca lider în Europa în sectorul agricol primar, depășind țări precum Franța și Spania.
Industria alimentară italiană ocupă locul 3 în Europa, cu exporturi în creștere
În paralel, și industria alimentară a înregistrat semne de redresare, cu o valoare adăugată de 37 miliarde de euro (+3,5%), ocupând locul al treilea în Uniunea Europeană, după Germania și Franța. Creșterea producției se resimte în toate regiunile Italiei, cu un ritm accelerat de dezvoltare în zona de Sud. Aceasta, în timp ce printre regiunile cu cea mai mare concentrare de unități de producție se remarcă Lombardia, Veneto și Sicilia.
Datele mai evidențiază și sectorul exporturilor în creștere cu 7,5%, atingând valoarea de 69 miliarde, însumând produsele neprelucrate și prelucrate, din care 14,2 miliarde obținute din produse procesate. În sinteză, spune raportul, sectorul agroalimentar a avut un rol central în creșterea economică națională, susținut în special de cererea externă.
În paralel, se observă o dezvoltare a activităților secundare, impulsionate în principal de agroturism și de producția de agroenergie. Contribuția agriculturii la producția națională de energie regenerabilă se situează în jur de 11%, cu proiecții care indică o posibilă creștere până la 22% până în 2030.
Tarifele vamale ale lui Trump, principala provocare
În ciuda rezultatelor pozitive, persistă provocări importante, printre care gestionarea taxelor vamale impuse de administrația Trump – Statele Unite sunt una din principalele piețe de desfacere la export.
Printre celelalte chestiuni sensibile subliniate în raport se numără accesul la credit, sustenabilitatea, inovația tehnologică și schimbul generațional: doar 52.700 de întreprinderi sunt conduse de antreprenori sub 35 de ani, adică 7,5% din total.
Italia, deși este puternic integrată în lanțurile globale de valoare, manifestă îngrijorări în special în ceea ce privește exporturile. Introducerea tarifelor la toate produsele agroalimentare europene ar putea avea un impact negativ asupra sectorului, agravând fenomenul „Italian sounding”, adică producerea de alimente care imită produse italiene fără a fi însă cu adevărat fabricate în Italia.
Agri-tech și digitalizarea, motoare de creștere
Agri-tech-ul și digitalizarea reprezintă pârghii strategice fundamentale pentru dezvoltarea viitoare a sectorului, cu efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă și asupra investițiilor. În ciuda creșterii productivității medii și a interesului pentru soluții inovatoare precum agricultura 4.0 și agricultura inteligentă, raportul subliniază importanța consolidării investițiilor, inclusiv prin facilitarea accesului la credit, pentru a menține și a spori competitivitatea Italiei în sectorul agroalimentar.
