Sursa foto: Dana Tănase
Dana Tănase, o voce cu greutate a industriei cărnii din România, a făcut o radiografie, într-un interviu acordat G4Food, a situației deosebit de vitrege cu care se confruntă exporturile de carne de porc, a vorbit despre complicata situație a exporturilor în SUA și UK, cât și despre importurile foarte mari de carne de porc pe care România le-a făcut în acest an.
Dana Tănase este director executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC) din anul 2016 și vicepreședinte al Federației Europene a Industriei Cărnii (CLITRAVI) din 2019.
De profesie medic veterinar, Dana Tănase a fost, până în anul 2016, director al Direcției de Siguranța Alimentelor de Origine Animală din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
„Pentru carnea de porc a fost semnalată o scădere în jur de 34%”
G4Food: Care este situația exporturilor de carne din România? Unde exportăm, în momentul de față și ce volume?
Dana Tănase: Conform datelor pe care le avem de la INS, în primul semestru al anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, au fost creșteri ale exporturilor de aproximativ 2,80%, la produse din carne (inclusiv conserve)- in jur de 24600 tone, 17,10% la carnea de pasăre- aproximativ 50.000 tone, 31,68% la carnea de vită- aprox. 4000 tone.
Pentru carnea de porc a fost semnalată o scădere în jur de 34%. Trebuie să vă menționăm faptul că, în termenul generic de „importuri”, sunt incluse livrările de produse alimentare, atât către țările membre UE, cât si cele către țări terțe. Trecând în revistă țările către care am expediat produse din carne, în afara spațiului UE, putem menționa Moldova, Serbia, UK. Pentru carnea de pasăre, în afara UE, exportăm către țări din Africa, Moldova, Serbia, Kosovo.
G4Food: Ce se întâmplă cu blocajul din UK si SUA? Care sunt condițiile ce ni se cer de către cele două țări pentru a relua exporturile?
Dana Tănase: Dificultățile pe care le întâmpinăm în exporturile de produse din carne, pe aceste relații, au același numitor comun și anume: pesta porcină africană, dar și anumite particularități care decurg din legislația celor două țări.
În ceea ce privește relația cu Regatul Unit, odată cu Brexit-ul, legislația Uniunii Europene nu mai este aplicabilă. Uniunea Europeană a negociat un Acord de Comert și Cooperare cu UK și, în acest context, periodic au loc întâlniri între cele două părți în cadrul Comitetului Special pentru măsuri sanitare și fitosanitare, unde se discută diverse aspecte legate de exporturile /importurile de animale și alimente.
Ca atare, UK nu este obligată să aplice prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/594 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane, în baza căruia, cu toate că întreg teritoriul României este inclus în Partea a III-a, există prevederi care ne permit să efectuăm schimburi intra –UE, cu carne preparată, carne tocată, produse din carne tratate termic la 70℃, sau crude-uscate, cu condiția ca materia primă utilizată să fie eligibilă, respectiv carnea să provină de la animale crescute în afara zonelor de restricții, corelat cu îndeplinirea și a celorlalte cerințe de certificare impuse prin acest act normativ.
„Încercăm să deblocăm exporturile pe UK și am cerut ajutorul Comisiei Europene/ Valoarea exporturilor de carne de porc se ridica la 100 milioane euro pe an”
În aceste condiții, pentru atenuarea riscurilor față de pesta porcină africană, UK, prin Ghidul pentru autoritățile sanitare portuare/autoritățile locale din Anglia, Scoția și Țara Galilor, privind gestionarea primirii transporturilor de carne din UE, impune ca, în situatia în care un abator, o unitate de tranșare sau o unitate de procesare a produselor din carne se află într-o zonă de boală, tipul de tratament relevant trebuie aplicat produsului, pentru ca acesta să fie eligibil, pentru export, în Marea Britanie. În cazul pestei porcine africane, este vorba de tratament termic 80°C, chiar dacă ferma/locul de origine al porcinelor se află în afara unei zone PPA.
În încercarea noastră de a debloca exporturile pe UK, unde există o comunitate importantă românească, care, în prezent, este privată de produsele românești și vorbim de mici, salamuri crud-uscate, precum și alte produse, pentru care, tehnologic vorbind, tratamentul termic poate fi făcut la maximum 72℃, am contactat Comisia Europeană pentru a-i solicita sprijinul.
În raspunsul primit, Comisia Europeană ne informează că a fost ridicată problema măsurilor Regatului Unit privind carnea de porc și produsele din carne din anumite zone din UE și că există o preocupare a Comisiei față de cerințele de tratament, pe care Regatul Unit le impune produselor din carne de porc, din aceste zone și, în special, faptul că singurul tratament acceptabil de reducere a riscurilor este tratamentul termic la cel puțin 80°C („tratamentul C”) al produselor, în timp ce există alte tratamente recunoscute de Codul terestru al WOAH.
De asemenea, Comisia ne-a comunicat că va purta discuții suplimentare cu privire la măsurile restrictive ale Regatului Unit în ceea ce privește PPA și va căuta alinierea acestora la recomandările internaționale.
Conform estimărilor noastre, exporturile de românești pe această relație de carne tocată, carne preparată categorie în care sunt incluși micii și cărnații proaspeți, produse din carne crud-uscate și produse din carne tratate termic la o temperatură inferioară celei de 80℃ se ridică la valoarea de aproximativ 100 milioane Euro/an, fapt deloc de neglijat în contextul actual.
„Din păcate, SUA a interzis exporturile de produse crud-uscate din zone cu restrictii față de PPA”
Vis a vis de exporturile de produse din carne în SUA, în anul 2023, ANSVSA a reușit restabilirea echivalenței sistemului de inspecție a cărnii de porc și produselor din carne de porc din România, cu cel din SUA, pentru a putea exporta pe această relație produse din carne netratate termic-stabile la depozitare și produse din carne în recipienți ermetic închis (conserve). Totodată, au fost stabilite și cerințele suplimentare de sănătate animală, având în vedere pesta porcină africană, care trebuie respectate pentru derularea operațiunilor de export cu salamuri crud -uscate din România, pe care procesatorii agreați la export le-au implementat în unitățile lor.
Din păcate însă, în iunie, anul acesta, am fost informați de către ANSVSA, că Serviciul de Inspecție pentru Sănătatea Animalelor și a Plantelor (APHIS) din SUA, interzice exporturile de produse crud-uscate din zone cu restrictii față de PPA, chiar dacă acestea respectau întru totul cerințele suplimentare de sănătate impuse de autoritățile americane. Măsura restrictivă se aplică în toată Uniunea Europeană. Ca atare, în prezent, se pot exporta doar conserve, de către unitățile care au fost auditate de inspectorii americani și care sunt listate pentru aceste exporturi.
Dacă este să facem un scurt istoric, în anul 2009, din cauza crizei financiare, unităţile care erau listate pentru export carne roşie şi produse din carne în SUA, din proprie iniţiativă s-au delistat, motivând aceasta prin faptul că nu puteau susţine din punct de vedere financiar, un audit anual.
Drept urmare, în anul 2012, când unii procesatori și-au manifestat intenția de a exporta pe această relație, ANSVSA a trebuit să reia de la zero procedura de certificare, iar auditul anual de rutină, care se desfăşura în mod obişnuit de către inspectorii FSIS, a fost înlocuit în 2012, cu un audit pentru restabilirea echivalenţei, proces care a durat peste 10 ani.
Și, pentru a avea o imagine globală, pe vremuri și mă refer la perioada de dinainte de revoluție, când statul deținea abatoarele, iar unitățile de procesare, în majoritatea lor erau integrate acestora, existau anumite unități aprobate de administrația americană, din care se făcea export de semiconservă din spată sau pulpă de porc și nimic altceva.
„Sperăm să rezistăm și să funcționăm în parametri normali, pentru a putea asigura securitatea alimentară”
G4Food: Care este situația cu exporturile de carne, în Ucraina? De ce există blocaje, în condițiile în care și ei au pestă porcină?
Dana Tănase: – În mod paradoxal, exportul produselor din carne, în Ucraina, este blocat tot ca urmare a pestei porcine africane, dar să nu uităm că și în Ucraina evoluează această boală și a notificat acest lucru la WOAH.
Cu toate acestea, certificatul sanitar veterinar acceptat și postat pe site-ul ANSVA, menționează că materia primă utilizată în producţie să provină de la mamifere şi păsări crescute în teritoriul administrativ al UE, unde pesta porcină africană nu a fost înregistrată, iar apoi, să fie precizat că produsele provin din unităţi de procesare localizate în teritorii administrative, ce nu prezintă boli incluse pe lista OIE, precum pesta porcina africană, în ultimii 3 ani.
Deci, procesăm materie primă eligibilă, putem, în baza legislației europene să livrăm în UE, chiar dacă unitatea de procesare nu este în zona liberă de PPA, dar nu putem exporta în Ucraina, cel mai probabil doar conserve, poate și produse din carne tratate termic la 80℃, dar certificatul nu face nicio referire în acest sens. Noi, ca organizație patronală, am solicitat sprijinul autorităților statului și speram să se aplece asupra clarificării acestei problem, într-un viitor apropiat.
G4Food: Cât de mult afectează aceste importuri pe producătorii români?
Dana Tănase: – În situatia epidemiologică actuală, pentru procesatorii români, singura posibilitate de a plasa pe piața Uniunii Europene produse ca mici, salamuri crud-uscate, sau produse din carne tratată termic la 70℃ este ca aceste produse să fie obținute din materie primă eligibilă, provenită din alte state membre UE.
În aceste conditii, conform datelor INS, am adus din import, în primul semestru al acestui an, în jur de 169.000 tone carne de porc, aproximativ cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023. Cu toate că fermierii fac eforturi deosebite pentru a-și mări efectivele și, iată, că în semestrul I 2024, producția de carne de porc a crescut cu 15%, față de aceeași perioadă a anului 2023, mai este cale lungă până ce vom ajunge la nivelul avut înainte de anul 2017, când au apărut primele focare de boală. Totul depinde de aplicarea și respectarea strictă a legislației, astfel încât să putem și noi măcar beneficia, într-o primă etapă de regionalizare.
G4Food: Ce previziuni puteți face despre industria cărnii de porc în anul 2025. Cum credeți că va evolua aceasta?
Dana Tănase: – Este foarte greu să facem previziuni, dat fiind numărul mare de incertitudini, legate de taxe, TVA, liberalizarea prețurilor la energie, creșterea prețului la combustibil, etc. Speram să rezistăm și să funcționăm în parametri normali, pentru a putea asigura securitatea alimentară.
