FOTO: Dreamstime/Ermell
Inginerul Neculai Dulceanu se ocupă de administrarea unei ferme din comuna Hăneşti, județul Botoșani, de 600 de hectare, arabil și pășune. Cultura i-a fost, însă, afectată de Macrophomina phaseolina sau Putregaiul de cărbune. Ciuperca a afectat câmpurile de sfeclă de zahăr, scrie Fanatik, citând Agrointeligența AgroIntel.
Zeci de fermieri din zona Moldovei, care au cultivat zahăr anul trecut, au avut această problemă. Fabrica Agrana a luat decizia de a nu mai prelua sfecla rămasă de la fermieri.
În 2011, a fost înființată cultura de sfeclă de zahăr a inginerului Neculai Dulceanu. Din cauza secetei și arșiței din ultimii doi ani, au apărut probleme mari, întrucât ciuperca din sol a fost activată de căldura excesivă. Această ciupercă afectează în mod semnificativ cultura de sfeclă de zahăr. Mai mult, nu există un tratament pentru a scăpa de ea.
“Eu am cultivat sfeclă de zahăr din 2011, an de an, fără întrerupere. Dar campaniile 2023 și 2024 ne-au pus capac pentru că am avut atacurile masive Macrophomina phaseolina, o ciupercă ce duce la putrezirea plantelor. În 2024 am avut sfeclă pe 46 de hectare și toate au fost afectate într-o anumită măsură.
Am recoltat într-adevăr undeva la vreo 15 hectare de pe care am cules manual, am sortat manual, ca să pot preda la fabrică cel puțin cantitatea minimă pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru că o condiție obligatorie este să predăm 26,4 tone la hectar”,a declarat inginerul Neculai Dulceanu pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Ferma a înregistrat pierderi mari
“Dar bineînțeles că am avut proces verbal de calamitate cu o proporție de 70% și raportând acest procent eu a trebuit să predau undeva la 400 de tone pentru 46 de hectare. Deci atât mi-a luat fabrica, restul au rămas în pământ pentru că efortul pentru recoltat și sortat manual este unul enorm, atât fizic cât și financiar.
Pentru că sfecla de zahăr a fost afectată în anumite proporții și efectiv ar trebui luată fiecare plantă și verificată, pentru că ce era putregai peste 15% nu putea fi procesată”, a mai spus acesta.
Din cauza ciupercii Macrophomina phaseolina, pierderile înregistrate în cadrul fermei se ridică la suma de 190.000 de euro. Mai exact, pierderile au fost de 100.000 de euro în 2023, iar în 2024 de aproximativ 80.000 – 90.000 de euro.
“Pentru 2024 am decis să renunț să mai recoltez pentru că probabil mai cheltuiam vreo 40.000 de euro să culegem manual și pentru ce? Să iau 10.000 de euro? Vă dați seama că efortul ar fi fost uriaș, ca să iei manual sfeclă cu sfeclă, să o alegi și să o predai îți trebuie oameni.
Oamenii trebuie plătiți. Eu de unde aveam să iau bani? Eu încasam mai puțin bani pe sfeclă decât trebuia să plătesc oamenii. E vorba de eficiența economică. Deci de asta nu am mai recoltat”, a mai spus acesta.
Ce va planta fermierul în viitor
După pierderile înregistrate, fermierul spune că e posibil să planteze porumb pe cele 46 de hectare cultivate cu sfeclă. Acesta trebuie să evite culturile cum ar fi floarea-soarelui sau soia, care pot fi atacate de Macrophomina phaseolina.
Anul trecut, cei mai mulți fermieri din zonă au fost afectați de ciuperca periculoasă. Din acest motiv, nu va mai planta sfeclă sau alte plante afectate de aceasta.
“Noi nu avem cum să o combatem, nu există în prezent tratament. Și poate ar fi fost ceva variante dar au fost interzise de Uniunea Europeană. Deci, practic, noi am rămas fără apărare la boala asta. Iar în aceste condiții eu nu vreau să mai mai aud de sfeclă în viața mea, pentru că acolo chiar mă duce la sapă de lemn, deci mă duce în faliment.
Am doi ani de zile la rând în care am avut pierderi și numai eu știu cât am de tras cu pagubă de 190.000 de euro. Acum trebuie să văd cum procedez că trebuie să respect și rotația, GAEC-urile, nu e chiat atât de simplu”, a mai explicat fermierul din Botoșani.
