Sursa foto: arhiva Gloria Pascu
Canicula excesivă și lipsa precipitațiilor constante din lunile de vară au afectat grav culturile românești. În județul Călărași, Gloria Pascu, fondatoarea Cooperativei Rodagria din Lehliu Gară, trage un semnal de alarmă cu privire la limitele tot mai înguste în care agricultura în câmp mai poate funcționa.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Udăm prin picurare și irigăm tot ce este de irigat. Altfel, de jur împrejur este pârjol. Totul este ars. La noi e verde doar în zona în care udăm. Și atât.”
„În solar sunt peste 60 de grade!”
Din 2022 încoace, culturile au început să dea semne clare de stres termic și hidric, cu efecte vizibile asupra randamentului. Iar solariile nu mai oferă protecția de altădată, în condițiile în care temperaturile interioare ating ușor 60°C fără măsuri speciale de umbrire.
„Dacă nu pui plasă de umbrire, în solar sunt 60 de grade. Plasa mai scade temperatura până la 38–40°C pentru că blochează razele ultraviolete. E ca o umbrelă care te ajută să nu moară plantele.
Degeaba le dai apă la rădăcină când temperatura atmosferică este peste 35°C – sistemul circulator al plantei se blochează, iar apa și nutrienții nu mai ajung la frunze și fruct. Florile avortează, chiar dacă ai polenizare.”
Foarte multe plante avortează florile, pentru că nu sunt polenizate!
Cum ecosistemul este tot mai fragil, polenizarea este și ea compromisă de căldură. Albinele activează doar dimineața devreme, până în jurul orei 11:00. Restul florilor, mai ales cele de legume și pepeni, rămân nepolenizate și cad, iar plantele nu le mai pot susține nici fiziologic. „Sunt foarte multe plante care avortează florile – legume, pepeni – pentru că nu sunt polenizate. Și pentru că, fiind prea cald afară, sistemul circulator al plantei nu mai lucrează. Nu mai aduce apă.”
De la începutul sezonului, pierderile se acumulează accelerat. La cultura de pepene, scăderile de producție ajung la 30–40%, deși planta este în mod normal una termofilă. „Tot nu face față”, spune Gloria Pascu, pentru G4Food. Sezonul este compromis, iar fereastra de recoltare se reduce vizibil.
Cei care au plantat recent răsaduri de varză, au rămas fără ele. „S-au topit”, spun țăranii, care au respectat tradiția, adică să planteze răsadurile înainte de Sf. Ilie, cum făceau din moși strămoși. Cei care au fost precauți și nu le-au plantat încă, au fost mai câștigați. Măcar n-au avut ce pierde!
”Dacă nu udăm în ritm susținut, se usucă plantele”
În lipsa unei strategii precise de adaptare climatică, fermele horticole sunt nevoite să își regândească întregul program de irigare și nutriție:
„În mod normal, planta trebuie să primească apă și nutrienții până la ora 12:00. Dar noi udăm până la 15:00–16:00 sau după ora 19:00, seara. Dacă nu udăm în ritm susținut, se usucă plantele. Ce să vă mai spun: că fântânile săpate la 30 m adâncime au secat de o lună de zile, din cauza lipsei precipitațiilor și a arșiței?”, ne spune fondatoarea Cooperativei Rodagria.
Impactul se extinde și asupra plantațiilor de pomi fructiferi, ale căror cicluri de rod sunt afectate încă de acum. Estimările Rodagria pentru anul agricol viitor indică o scădere de 30–50% la producția de fructe.
Seceta de acum va afecta și recolta de anul viitor
Trendul negativ se menține de cel puțin trei ani. Conform datelor interne ale cooperativei, producția de fructe pe plantă a scăzut cu circa 20% în fiecare an, iar în 2025 planta produce doar 50–60% din cât producea în 2020. „Căpșunul producea în 2020 în jur de 750 de grame de fructe pe plantă. Acum, abia dacă mai obținem 350 de grame.”
În acest context, Gloria Pascu atrage atenția că viitorul horticulturii în aer liber devine tot mai incert: „În ritmul acesta, cred că horticultura va fi pe cale de dispariție și se va face doar în sistem hidroponic.”
Ea spune că este absolut nevoie ca statul să facă toate demersurile, inclusiv la Uniunea Europeană, pentru a obține pentru fermieri ajutorul de calamitate. Avem de-a face cu o adevărată calamitate, spune Gloria Pascu.
