VIDEO | Cristi Tudor (Domeniul Aristiței): „Micii producători autorizați sunt controlați la fel ca marii producători. Problema reală este vinul de la marginea drumului”

piata-vinului-afectatae-vanzatori-stradali Foto: colaj G4Food

G4Food continuă seria de interviuri și materiale dedicate pieței vinului nefiscalizat, un subiect cu impact major asupra industriei, consumatorilor și sănătății publice. Vezi aici primul episod….

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Jumătate din consumul de vin al României provine din surse nefiscalizate, arată datele din industrie, iar fenomenul are implicații economice, sanitare și de concurență neloială. Cezar Ioan a discutat cu Cristi Tudor, enolog și fondator al Domeniului Aristiței, despre diferența dintre micii producători autorizați și cei casnici, care pun pe piață milioane de litri de vin fără trasabilitate.

„Trebuie să facem o diferență, în primul rând, între micul producător autorizat care are într-adevăr o limită de producție anuală de 100.000 de litri de vin, dar care din punct de vedere al autorizării îndeplinește toate condițiile ca și un antrepozitar mare, și producătorul casnic”, a explicat Cristi Tudor.

Acciza schimbă regulile jocului

Potrivit enologului, micii producători autorizați trebuie să respecte aceleași norme ca și marile crame, inclusiv trasabilitatea și analizele de calitate. Din august 2025, aceștia au obligația să plătească acciza pentru vinul produs.

„Micul producător, după depunerea declarației, este obligat ca în 5 zile să achite acciza pentru producția realizată”, a precizat Tudor.

El subliniază că autorizațiile nu pot fi emise fără verificări din partea DSP și DSV: „Nu putem spune că micii producători declarați, înregistrați la toate aceste autorități, nu îndeplinesc condițiile de funcționalitate. Este o eroare și vreau să o eliminăm din start”.

„Vinul de la marginea drumului” – marea problemă

În contrast, producătorii casnici, care își vând vinul direct „la marginea drumului”, scapă aproape complet de control. „Ei nu s-au implicat niciodată în verificarea celor care vând vin pe marginea drumului. Care sunt sute. Au fost niște controale tematice, ca să nu mai spunem că anterior declanșării demersului s-au știut și s-au… au primit toți niște telefoane”, a declarat Cristi Tudor.

Acești producători pot declara până la 20.000 de litri pentru autoconsum, însă realitatea este diferită: „Unul care e doar casnic și nu are nicio declarație depusă nicăieri, poate să spună că a făcut 19.000 de litri și a putut să vândă ani de zile mult mai mult decât cei 19.000. Dar avem acel carnet de producători care poate fi urmărit, dar cine? Cine să facă asta?”.

Concurență neloială și risc pentru consumatori

Lipsa de control face ca aceste volume considerabile să intre în piață la prețuri mult mai mici, ceea ce lovește direct în producătorii legitimi. „Legislația există, dar e foarte greu de aplicat. Vorbim aici după aceea, bun, de unde ai cumpărat vinul? Din localitate? Din afară? Din alte județe? Cum a circulat marfa aceea între județe, știm cu toții cum trebuie să circule o marfă. Cu ce documente. Acolo nu există”, a explicat enologul de la Domeniul Aristiței.

Aproximativ 450 de milioane de euro – atât înseamnă, după datele din ultimii ani, piața vinului fiscalizat din România. Potrivit operatorilor „legitimi” din domeniu, cel puțin unul din doi litri de vin consumați în România nu provine din surse fiscalizate sau controlate serios de autoritățile sanitar-veterinare competente. Spun asta reprezentanții Patronatului Național al Viei și Vinului încă din 2009, (aici sau aici) sau 2010 (aici), care acuză concurența neloială, estimând că acest tip de vinuri – majoritatea vândute vrac sau la damigeană / PET – ar reprezenta chiar până la 70% din total consum.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *