Fermierii din Republica Moldova intenționează să extindă suprafețele cultivate cu floarea soarelui și porumb, mărfuri pe care Ucraina le livra pe piața europeană
Presa din Rusia exploatează din plin mitul ”vânzării terenurilor către străini”, cu trei săptămâni înainte de referendumul de aderare al Republicii Moldova la UE, organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. O declarație a șefului misiunii UE la Chișinău a fost exploatată din plin de propagada rusă. Acesta a declarat că odată aderarea la UE vine cu libertatea de circulație ca capitalului, care presupune liberalizarea pieței funciare, adică orice cetățean străin ar putea cumpăra terenuri agricole în UE. Acest adevăr, care se aplică tuturor statelor membre, inclusiv României, unde aproape jumătate din terenurile agricole sunt deținute de cetățeni străini, a fost exploatat și răstălmăcit de propaganda rusă, care a titrat: ”Moldovenilor li se propune să-și vândă satele / Pentru aderare, republica va trebui să se achite cu pământ”.
Redăm mai jos integral articolul din Nezavisimaia Gazeta:
”Șeful misiunii Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, a făcut o declarație care poate schimba situația la apropiatele alegeri prezidențiale și referendumul european, care vor avea loc în Republica Moldova pe 20 octombrie. Acesta a reamintit că una dintre condițiile UE pentru candidații care vor să adere la uniune este să se permită cetățenilor străini să cumpere terenuri agricole în republică, relatează publicația rusă Nezavisimaia Gazeta.
Primul ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, a încercat să liniștească electoratul și a declarat că „va încerca să obțină” la Bruxelles ca acest lucru să nu se întâmple. Fostul prim-ministru Vlad Filat a publicat normele legislației UE, potrivit cărora în cazul aderării la Uniune, nici nu poate fi vorba să i se interzică unei țări să vândă pământ străinilor. Scandalul ia amploare.
„Într-adevăr, în UE există libera circulație a capitalului și orice cetățean al unui stat membru UE poate cumpăra ce dorește în alt stat membru…Acest lucru poate constitui un plus pentru țara dumneavoastră – a afirmat pe un post de televiziune șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks – Văd multe sate lăsate în paragină și sate cu o populație foarte redusă, iar dacă terenurile din aceste sate ar fi vândute străinilor, acolo ar exista o activitate economică mai extinsă”.
„Străinii ar putea cumpăra în Republica Moldova terenuri imediat după intrarea acesteia în UE”, a recunoscut ambasadorul UE. El a atras atenția aspra faptului că Republica Moldova poate încerca să se opună acestui lucru, însă diplomatul „nu ar sfătui-o” să facă așa ceva.
Mažeiks a spus adevărul, însă s-a dovedit că cetățenii moldoveni nu erau pregătiți pentru el. Lor nu li se explicase dinainte în ce condiții țara lor poate fi primită în Uniunea Europeană. De explicat ar fi trebuit să le explice autoritățile, dar acestea au hotărât ca mai întâi să organizeze referendumul european, să se asigure de sprijinul populației, a cărei majoritate este populație rurală, să introducă în Constituție cursul de integrare în UE, iar în continuare totul se va lămuri cumva de la sine.
Însă cuvintele lui Mažeiks l-au speriat pe primul ministru Dorin Recean, care și-a dat seama de consecințele pe care le-ar putea avea acestea asupra referendumului european din 20 octombrie, precum și asupra alegerilor prezidențiale care vor avea loc în aceeași zi.
Ținând cont de faptul că principalul inițiator și propagandist al integrării Republicii Moldova în UE este președintele în exercițiu, Maia Sandu, care candidează pentru al doilea mandat, se poate presupune că șansele acesteia de victorie (cel puțin în primul tur) au scăzut după afirmațiile funcționarului european referitoare la posibila vânzare a satelor împreună cu pământul. Cu atât mai mult cu cât jurnaliștii, politicienii, fermierii au început să vorbească despre perspectiva agricolă a țării.
Primul ministru Dorin Recean a respins cuvintele lui Mažeiks, spunând că a se permite vânzarea de terenuri către cetățenii străini în cursul integrării europene este un mit.
„Noul mit legat de pământurile noastre ia amploare – a arătat Recean. Poziția noastră în legătură cu problema vânzării libere a terenurilor agricole este clară. Republica Moldova va încerca să obțină în procesul negocierilor de aderare ceea ce corespunde intereselor noastre naționale. Nu semnăm documente orbește, negociem ceea ce este bine pentru țară. Și vom izbuti ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”.
În replică, fostul prim-ministru Vlad Filat a publicat normele legislației Uniunii Europene, potrivit cărora, în cazul aderării la uniune nici nu poate fi vorba de interzicerea vânzării de pământ din țară către străini. Singurul lucru pe care îl poate realiza Chișinăul este o oarecare amânare înainte de inevitabila permisiune în ce privește vânzarea de terenuri către străini.
„După aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, comercializarea terenurilor agricole va deveni parte a politicii agricole comune a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că, pe baza regulilor în vigoare ale UE, terenurile agricole vor putea fi vândute străinilor – scrie Filat pe Telegram. Singurul lucru care poate fi obținut în procesul negocierilor este, din experiența altor țări membre UE, termenul de implementare. Nu vor exista alte excepții, nici măcar de dragul Maiei Sandu”.
Fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, candidat la prezidențiale, a propus să se interzică prin lege vânzarea terenurilor agricole persoanelor fizice și juridice și a remarcat că aceasta este una dintre măsurile menite să oprească declinul sectorului agrar și să pună bazele pentru o dezvoltare stabilă pe viitor.
„O altă măsură ar putea fi asigurarea accesului producătorilor locali din industria alimentară și agricolă la rețelele comerciale ale țării”, a afirmat Stoianoglo, care este susținut de Partidul Socialist.
La un briefing ținut la Chișinău, Stoianoglo a declarat că sectorul agricol constituie o ramură strategică a economiei naționale, a cărei cotă anuală este de peste 14% din PIB și peste 45% din volumul total al exportului țării.
Candidatul la președinție afirmă că sectorul agroalimentar al republicii trece printr-o criză profundă. În ultimii trei ani prețurile la principalele produse alimentare au crescut cu peste 66%.
„În mare parte Republica Moldova a devenit o țară exportatoare de materii prime: exportăm grâu, secară și porumb, dar importăm carne și lapte, pe care am putea să le producem aici, în republică”, a explicat Aleksandr Soianoglo.”
