Este una dintre cele mai iubite băuturi din lume, cremoasă și delicioasă, cu o amprentă prin definiție italiană. Când spui cappuccino, oriunde ai fi, spui Italia. Puțini știu că povestea cappuccino-ului este mult mai complexă, o împletire de istorie și legende urbane și care pornește din Austria, scrie publicația cookiest.it.
Cu siguranță, Italia a contribuit la popularizarea mitului cappuccino-ului modern, dar este o băutură nu în totalitate italiană. Versiunea sa modernă este apanajul espressoarelor secolului XX, dar invenția celebrului cappuccino este localitază la Viena, care, ca și capitală imperială, a avut un rol extrem de important în răspândirea culturii cafelei la nivel internațional.
Viena a fost însă un intermediar, cafea a ajuns în Occident datorită negustorilor venețieni care aduceau mărfuri dinspre Orient. Așa se face că primele versiuni de caffe latte au început să devină cunoscute în jurul secolului al XVII-lea.
Iar strămoșul cappuccino-ului a fost identificat într-una dintre aceste variante, numită kapuziner. Aceasta era destul de diferită de cappuccino-ul modern, fiind compusă dintr-o infuzie de cafea, amestecată cu puțină cremă sau lapte și, uneori, zahăr. A devenit populară la Viena în secolul al XVII-lea, însă există mai multe legende despre cine a inventat-o și cum.
Una dintre cele mai cunoscute versiuni atribuie invenția primului kapuziner călugărului capucin Marco d’Aviano, trimis la Viena în 1683 de Papa Inocențiu al XI-lea pentru a susține formarea unei alianțe anti-otomane. Se spune că, într-o cafenea, călugărul a găsit cafeaua prea amară, astfel încât a cerut să i se adauge lapte sau smântână, creând astfel o nouă băutură, denumită imediat kapuziner, în onoarea ordinului său monahal.
O altă versiune a poveștii atribuie lui Franciszek Jerzy Kulczycki, un nobil și soldat polonez cunoscut drept unul dintre primii cafegii ai Austriei inventarea băuturii. Potrivit acestei legende, el ar fi adăugat lapte, miere și condimente în cafea pentru a o îndulci, iar băutura a fost numită kapuziner datorită culorii sale, asemănătoare cu rasa călugărilor capucini.
O a treia versiune indică spre Johannes Theodat, un armean care, potrivit unor descoperiri recente, a deschis prima „casă a cafelei” la Viena în 1685. Conform acestei povești, kapuziner-ul ar fi fost conceput de el.
Versiunea austriacă a kapuziner-ului a ajuns în nordul Italiei în vremea Imperiului austro-ungar. În special în regiunea Veneția, pe atunci la granița imperiului, unde a început să se răspândească începând cu anii 1700. Totuși, forma sa originală a rezistat puțin timp: la Trieste, băutura a fost îmbogățită cu arome noi, condimente și frișcă, dar nu ajunsese încă la forma de azi.
Băutura modernă a început să prindă contur abia în secolul XX, odată cu apariția mașinilor de espresso în Italia. Aceste aparate au permis extragerea esenție cafelei sub presiune, obținând un gust mai intens și caimac dense la suprafață.
Prima mențiune a cappuccino-ului modern datează din anii 1930, tot de la Trieste, unde a apărut această versiune de caffe latte servit cu scorțișoară și ciocolată rasă. Băutura a cunoscut un succes imens și s-a răspândit rapid în piețele marilor orașse italiene, unde pasionea pentru cafea luase deja amploare.
În aceeași perioadă, restaurantele au început să profite de popularitatea noii invenții și au început să îl servească și la prânz. Însă treptat avea să se transforme într-o băutură consumată exclusiv dimineața, devenind un element esențial al micului dejun.
Astăzi, a ajuns să fie diversificat în foarte multe variante: mai închis sau mai deschis în funcție de cantiatea de lapte, de orz, cu frișcă, cu scorțișoară, cu caramel, cu alune, cu fistic.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți