FOTO: CNN/Courtesy Manel Esteller
Maria Branyas Morera, o femeie născută în Statele Unite și stabilită în Spania, a murit în august 2024 la vârsta de 117 ani și 168 de zile. Cu puțin timp înainte, ea fusese recunoscută drept cea mai în vârstă persoană din lume. Moștenirea sa, însă, continuă prin cercetările pe care le-a inspirat notează CNN.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
O echipă de la Institutul de Cercetare împotriva Leucemiei „Josep Carreras” din Barcelona, condusă de dr. Manel Esteller, a studiat genomul ei, comparându-l cu cel a 75 de femei iberice.
Au fost analizate mostre de sânge, salivă, urină și materii fecale, pentru a înțelege mecanismele biologice care i-au permis să evite bolile asociate vârstei. Rezultatul? Longevitatea sa a fost datorată, în proporții aproape egale, norocului genetic și stilului de viață.
„A fost o persoană foarte generoasă, dornică să ajute. A fost un privilegiu să lucrăm cu ea”, a declarat dr. Esteller pentru CNN.
Stil de viață mediteranean și obiceiuri simple
Branyas nu a fumat și nu a consumat alcool niciodată. A lucrat cât a putut, a locuit la țară, a mers zilnic pe jos aproximativ o oră și a urmat o dietă mediteraneană, bazată pe ulei de măsline, legume, pește și iaurt.
Singurul detaliu neobișnuit a fost consumul zilnic de trei porții de iaurt. Cercetătorii cred că acest obicei, combinat cu restul dietei, i-a menținut microbiomul intestinal asemănător cu cel al unei persoane mult mai tinere și i-a redus inflamația.
Totuși, profesorul Claire Steves, specialist în îmbătrânire la King’s College London, avertizează că microbiomul sănătos reflectă, mai degrabă, faptul că organismul său era deja o „bună gazdă” pentru bacteriile benefice, datorită ansamblului factorilor genetici și de stil de viață.
Genele care o protejau de boli
Dincolo de dietă, cercetătorii au identificat mai multe variații genetice favorabile. Printre acestea, gene asociate cu imunitatea, cu menținerea funcțiilor cognitive și cu metabolismul eficient al grăsimilor. Alte gene au protejat-o de bolile cardiovasculare și de degenerarea cerebrală.
„Nivelul de detaliu al acestui studiu este extraordinar. Este pentru prima dată când se realizează o analiză atât de profundă asupra unui supercentenar”, a spus Steves, care nu a fost implicată în cercetare. Ea subliniază că este nevoie de studii suplimentare pentru a confirma rezultatele pe un eșantion mai larg.
Îmbătrânirea sănătoasă, posibilă prin mai multe căi
Specialiștii avertizează că nu putem generaliza concluziile pornind de la o singură persoană. „Nu putem fi siguri dacă aceste rezultate nu sunt pur și simplu o întâmplare”, a explicat Steves. Totuși, studiul demonstrează că vârsta înaintată nu este sinonimă cu declinul sănătății.
„Boala la vârste înaintate nu este inevitabilă. Ea apare din cauza unor mecanisme biologice asupra cărora putem interveni”, spune Steves.
Dr. Esteller speră că identificarea acestor gene și proteine asociate longevității va permite dezvoltarea de medicamente capabile să stimuleze aceleași mecanisme la restul populației.
Scopul cercetătorilor nu este ca toți oamenii să atingă pragul de 117 ani. „Ceea ce ne dorim este să reducem cât mai mult perioada de suferință și boală. Iar acest lucru Maria Branyas pare să-l fi reușit: a trăit mult și sănătos”, conchide Steves.
Cazul său rămâne un simbol al longevității sănătoase și o sursă de speranță pentru medicină. Dincolo de gene și obiceiuri, moștenirea Mariei Branyas Morera este dovada că îmbătrânirea poate fi trăită demn, activ și cu bucurie.
