ID 79917322 ©
Antonio Guillem | Dreamstime.com
Un nou studiu realizat în Spania evidențiază o tendință îngrijorătoare: adolescenții, în special fetele, sar tot mai des peste micul dejun, ceea ce le afectează nu doar alimentația, ci și starea de sănătate fizică și emoțională. Potrivit cercetării, această omisiune este strâns legată de o aderență scăzută la dieta mediteraneeană și de alte comportamente nesănătoase, scrie Olive Oil Times.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Micul dejun – esențial, dar tot mai neglijat
Micul dejun este recunoscut drept o sursă vitală de macro- și micronutrienți după repausul alimentar nocturn, susținând atât funcțiile cognitive, cât și cele fizice. Totuși, în rândul adolescenților, rata celor care sar peste această masă variază între 20% și 30%, potrivit studiilor internaționale. Cercetarea spaniolă vine să exploreze această tendință în raport cu dieta mediteraneeană și cu alte obiceiuri de viață.
Fetele sar mai des peste micul dejun
Studiul a folosit date provenite de la elevi spanioli cu vârste de 14 și 15 ani, din medii urbane și rurale. Rezultatele au arătat că 43% dintre fete au declarat că sar peste micul dejun cel puțin o dată pe săptămână, iar 14% recunosc că nu mănâncă deloc dimineața. Prin comparație, doar 24% dintre băieți omit ocazional micul dejun și doar 7% zilnic. În total, prevalența a fost de 33,5%, însă fetele au raportat constant rate mai ridicate decât băieții.
Modelele statistice folosite pentru a prezice această tendință au atins o acuratețe ridicată, cu valori ale ariei sub curbă de aproximativ 0,81 pentru fete și 0,79 pentru băieți.
Dieta mediteraneeană, indicator-cheie al comportamentului alimentar
O aderență scăzută la dieta mediteraneeană a fost unul dintre cei mai puternici predictori ai omiterii micului dejun. Adolescenții cu obiceiuri alimentare mai dezechilibrate aveau șanse semnificativ mai mari să sară peste prima masă a zilei. În cazul fetelor, s-a observat o corelație puternică între consumul redus de ulei de măsline și lipsa micului dejun.
De asemenea, durata redusă a somnului și timpul petrecut în fața ecranelor au fost asociate cu acest comportament în rândul întregului eșantion, sugerând că omisiunea micului dejun face parte dintr-un tipar mai larg de obiceiuri nesănătoase.
Legătura cu excesul ponderal și problemele de sănătate
Atât în cazul fetelor, cât și al băieților, cercetătorii au descoperit o asociere între lipsa micului dejun și excesul ponderal sau obezitate, deși corelația a fost mai puternică la băieți. De asemenea, au fost identificate legături cu dislipidemia (niveluri anormale ale lipidelor în sânge) și hipertensiunea arterială.
„Cei care sar peste micul dejun pot consuma mai multe calorii în restul zilei și au, în general, o calitate mai slabă a dietei, în special printr-un aport redus de fructe, legume și alimente bogate în nutrienți, în concordanță cu o aderență scăzută la dieta mediteraneeană”, susțin autorii.
Impactul asupra stării mentale și emoționale
Pe lângă efectele fizice, numeroase studii au arătat că omisiunea micului dejun este asociată cu o stare psihică precară. Adolescenții care nu mănâncă regulat dimineața au niveluri mai ridicate de stres, anxietate și depresie, dar și o satisfacție mai scăzută față de viață și un nivel redus de optimism.
Chiar dacă nu se poate stabili o relație de cauzalitate clară, aceste corelații sunt constante la nivel internațional.
Soluții propuse: intervenții în școli și educație nutrițională în familie
Având în vedere prevalența ridicată a fenomenului, autorii studiului pledează pentru intervenții țintite în școli și comunități. Printre propuneri se numără dezvoltarea sau îmbunătățirea programelor de mic dejun în școli și creșterea educației nutriționale.
Ei subliniază importanța educației practice, nu doar teoretice, oferindu-le familiilor cunoștințele necesare pentru a pregăti mese simple, sănătoase și apetisante.
„Strategiile de sănătate publică ar trebui să încurajeze rutine de mic dejun accesibile și atractive, atât acasă, cât și în școli, adaptate la vârsta, sexul și stilul de viață al adolescenților”, concluzionează cercetătorii.
