foto: Facebook
România nu este afectată de deşertificare, ci fenomenul care se manifestă din ce în ce mai pregnant este aridizarea accentuată, însă vom putea vorbi peste nişte ani de deşertificare, dacă nu se vor lua măsuri, a atras atenţia consilierul de stat Mihaela Frăsineanu, cu ocazia unei conferinţe pe tema schimbărilor climatice, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
”Fenomenul care se manifestă, este foarte adevărat, din ce în ce mai pregnant în România, este aridizarea. Dacă vom continua în această direcţie, aridizarea se va transforma într-adevăr spre deşertificare. Însă, la acest moment, nu putem vorbi despre deşertificare, pentru că nu există. Aridizare accentuată şi, dacă se continuă în acest ritm, într-adevăr vom putea vorbi peste nişte ani de deşertificare”, a afirmat Mihaela Frăsineanu.
Ce este aridizarea?
Este fenomenul prin care, pe măsură ce temperaturile globale cresc, apa se evaporă mult mai repede, iar capacitatea atmosferei de a absorbi vaporii de apă crește direct proporțional cu acest proces. Cercetătorii susțin că procesul este unul fără întoarcere. Practic, capacitatea solului de a mai reveni la starea inițială s-a pierdut. În accepțiunea acestora, vorbim despre un proces care va redefini viața pe Terra. Este ceea ce vedem azi, atunci când terenurile odată împădurite se transformă îm zone aride, improprii chiar și pentru agricultură. De vină nu este doar încălzirea globală, adaugă oamenii de știință, ci și măsurile dezastruoase luate în ceea privește despăduririle, precum și managementul defectuos al apei, notează Ziarul Prahova.
Lipsa de informare și educație amplifică procesul
”Înţelegem că unele elemente sunt cu un mai mare impact asupra audienţei, însă cred că trebuie să spunem adevărul şi un adevăr corect şi aş vrea să pornesc de la faptul că România nu este afectată de deşertificare şi ştim asta. Fiecare dintre copiii cu care trebuie să începem educaţia şi conştientizarea ştie asta. (Este nevoie de) o educare continuă care, din punctul meu de vedere, nu este suficient de bine făcută şi nu atinge într-adevăr toate grupele de vârstă şi nu atinge nici toate păturile sociale, pentru că cei mai afectaţi de aceste efecte ale schimbărilor climatice sunt cei care fac parte din populaţia vulnerabilă.” a mai spus oficialul.
Autorităţile române nu îşi asumă “nici suficient de repede şi nici suficient de multe din lucrurile pe care le avem de făcut”
”Un alt inamic pe care l-am identificat în activitatea pe care o desfăşor ca şi coordonator pentru Comitetul Interministerial pentru Schimbări Climatice şi Comitetul pentru Economia Circulară a României este faptul că nu ne asumăm. Nu ne asumăm nici suficient de repede şi nici suficient de multe din lucrurile pe care le avem de făcut. Nu ne asumăm modificări necesare ale legislaţiei, nu ne asumăm faptul că există foarte multe din grupele profesionale care activează acum nu doar în domeniul mediului, ci în toate domeniile, nu ne asumăm să le profesionalizăm şi să le specializăm fix pe acele domenii care sunt de actualitate, pentru că ele sunt cele care trebuie să ia decizii, fie că vorbim de decizii la nivel guvernamental sau decizii la nivel local.”
”Unul dintre cei mai importanţi inamici este nu lipsa finanţărilor, cât, mai degrabă, cuantumul insuficient al acestora”
”Nimic din ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic sau social nu poate să se întâmple fără nişte alocări financiare suficiente. Fie că vorbim de alocări de la bugetul de stat, fie că vorbim de alocări din toate sursele de finanţare europene sau de parteneriate public-private cu alocări din sectorul privat sau din sectorul bancar, ele nu sunt suficiente pentru a face ceea ce ar trebui să facem”, a punctat ea.
Consilierul de stat a făcut referire şi la viitorul buget al Uniunii Europene, subliniind că cele 60 de miliarde de euro alocate iniţial României nu sunt suficiente pentru a reduce până în 2040 emisiile de gaze cu efect de seră la 90% faţă de nivelul anului 1990.
Demnitarul a atras atenţia și asupra faptului că s-a pierdut timp în care ar fi putut să se ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, însă nu s-a făcut nimic.
Cu același prilej Mihaela Frăsineanu a transmis autorităţilor în domeniu că la baza tuturor politicilor şi tuturor planurilor care trebuie să existe în România stă Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice, care urmează să intre în dezbatere publică pe 19 august.
