FOTO: Dreamstijme/Tanaonte
România ar urma să beneficieze de 60,2 miliarde de euro în următorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Suma reprezintă o creștere semnificativă față de actualul exercițiu financiar, cu aproape 14 miliarde de euro în plus. Propunerea a fost prezentată de Comisia Europeană și urmează să fie negociată cu statele membre și Parlamentul European, conform G4Media.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Creștere semnificativă față de bugetul actual
În prezent, România are alocate 46,8 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Din această sumă, 31 miliarde sunt destinate politicii de coeziune, iar 15,83 miliarde sprijină agricultura prin Politica Agricolă Comună (PAC).
Pentru următorul cadru financiar, alocarea propusă ar urma să sprijine în continuare două domenii majore: coeziunea și agricultura. Ambele sunt considerate prioritare pentru reducerea decalajelor economice dintre statele membre și sprijinirea dezvoltării rurale.
Investiții pentru dezvoltare și convergență
Fondurile de coeziune vor fi folosite pentru proiecte de infrastructură, transport, digitalizare, dar și pentru educație și sănătate. Obiectivul principal este apropierea nivelului de trai din România de media europeană. De asemenea, o parte din fonduri va susține inițiative sociale și proiecte regionale, pentru dezvoltarea comunităților locale.
În ceea ce privește agricultura, banii vor acoperi subvențiile directe către fermieri și investițiile în mediul rural. Programele vor sprijini atât modernizarea fermelor, cât și adaptarea la cerințele de mediu și schimbările climatice.
Posibil acces la fonduri suplimentare
Pe lângă cele 60,2 miliarde de euro propuse pentru agricultură și coeziune, România va putea atrage finanțări suplimentare din alte programe europene. Acestea vizează domenii precum securitatea, cercetarea și competitivitatea economică.
Negocierile asupra bugetului UE 2028-2034 vor continua în perioada următoare. Propunerea Comisiei Europene ar putea suferi modificări în funcție de prioritățile statelor membre și de acordurile la nivel european.
