Sursa foto: Facebook Siegfried Mureşan
Politica Agricolă Comună şi Politica de coeziune rămân în capul listei de priorităţi ale României în viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, însă ele trebuie să fie ajustate noilor obiective privind securitatea şi competitivitatea, a declarat luni eurodeputatul Siegfried Mureşan, coraportor al PE pentru viitorul buget pe termen lung al blocului comunitar, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În viitorul buget pe termen lung al UE din perioada 2028-2034, alocarea pentru capitolul apărării şi securităţii ar urma să fie “mult mai mare” decât în actualul cadru financiar, când cele 27 de state membre au avut la dispoziţie doar aproximativ 15 miliarde de euro pentru 7 ani, care au reprezentat numai 1,2% din bugetul multianual al UE, a declarat Mureşan la o masă rotundă organizată de Biroul Parlamentului European în România, la care au participat reprezentanţi ai mai multor ministere, mediului de afaceri şi ONG-urilor care lucrează cu fonduri europene.
“Securitatea şi apărarea, pe de o parte, alături de competitivitate, de partea cealaltă, vor fi priorităţile bugetului Uniunii Europene pe următorii 7 ani. Cred că alocarea de bani în domeniul securităţii şi al apărării va fi mult mai mare decât e acum, iar în celelalte domenii, inclusiv în domeniile tradiţionale, precum Politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună, cred că alocările vor rămâne aproximativ la nivelul la care se află acum, în acelaşi ordin de mărime”, a declarat Siegfried Mureşan pentru AGERPRES la finalul dezbaterii.
El a subliniat că, de altfel, statele contributoare nete din UE – precum Germania, ţările scandinave şi Olanda – pun pe primul plan securitatea şi apărarea, dar în acelaşi timp se opun unei “creşteri ambiţioase” a bugetului UE.
“Nici eu nu cred că o creştere ambiţioasă este realistă. Statele membre nu pot contribui mult mai mult la bugetul Uniunii Europene din cauza situaţiei tensionate la nivel fiscal-bugetar. O vedem inclusiv în România uşor tensionată. Însă cred că creşteri mici ale bugetului Uniunii Europene sunt posibile dacă ele sunt bine justificate, dacă dimensiunea lor nu depăşeşte un anumit nivel şi dacă există valoare adăugată pentru statele membre ale Uniunii Europene”, a apreciat Siegfried Mureşan, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European în PE.
Eurodeputatul PNL a spus că aceste contribuţii suplimentare ar trebui să meargă în domenii urgente ca securitatea şi apărarea, “în proiecte pe care niciunul dintre statele membre să nu le poată face de unul singur, cum e poate o apărare antiaeriană comună europeană”.
Coraportorul PE pentru viitorul buget multianual al UE a mai spus că “în rest, în domeniul apărării se va investi în cercetare, în inovare, astfel încât să alocăm bani o singură dată la nivel european, încât să ajungem la cele mai noi tehnologii, pe care apoi să le achiziţionăm în cantităţi cât mai mari, la preţ pe unitate cât mai mic, asigurând şi interoperabilitatea armatelor statelor membre ale Uniunii Europene”.
Totuşi, cel puţin până în prezent, accesul la aceste fonduri pentru apărare sau pentru proiecte cu utilizare duală, civilă şi militară, a fost destul de dificil din punctul de vedere al oamenilor de afaceri.
“Sunt aceste vagoane de bani, dar nu ştim cum să avem acces la ele”, a spus în cadrul mesei rotunde Laura Florea, membră în consiliul director al Romanian Business Leaders.
Siegfried Mureşan pune acest lucru pe seama faptului că aceste fonduri pentru securitate şi apărare sunt încă ceva nou.
“E clar că autorităţile la nivel naţional vor stabili priorităţile privind achiziţiile şi vor trebui de asemenea să se implice în sprijinirea industriei de apărare autohtone, fiindcă în momentul de faţă vrem să achiziţionăm cât mai mult, cât mai rapid, se vor achiziţiona în mod inevitabil echipamente disponibile. În plus, există contracte făcute care evident trebuie onorate, iar priorităţile de achiziţii se stabilesc de obicei pe termen lung. E clar însă că de acum încolo logica va fi aceea de a spori capacităţile de producţie în industria militară aici, ceea ce va aduce şi un aport pozitiv la creşterea economică, la crearea de locuri de muncă”, a spus Mureşan.
El a subliniat că ţările membre vor dori cât mai mult să cerceteze, să inoveze şi să producă la nivel local “pentru ca pe termen lung necesarul adiţional de echipamente să poată fi acoperit într-o măsură cât mai mare din producţia europeană”.
România, este un beneficiar net al bugetului UE, cu o contribuţie de aproximativ 32 de miliarde de euro şi cu 103 miliarde de euro fonduri primite. Asta face ca Politică Agricolă Comună şi Politica de coeziune să rămână priorităţi ale României în viitorul buget multianual, deşi vor fi necesare unele ajustări.
“Aceste două politici – Politica Agricolă Comună şi Politica de coeziune – au fost priorităţile Uniunii Europene până acum. Ele nu trebuie ignorate nici în viitor, sunt în capul listei de priorităţi ale României. Ele trebuie însă să fie ajustate noilor priorităţi privind securitatea şi competitivitatea. Şi cred că aici există o aliniere între obiectivele României şi ale Uniunii Europene. Noi înşine, la doi paşi de Ucraina, avem mult de câştigat de pe urma unei întăriri a securităţii europene”, a mai declarat Siegfried Mureşan.
“Vedem multiple forme de atac, de la dezinformare, atacuri hibride, atacuri cibernetice, am văzut că şi noi am fost victime în ultimele luni, deci tot ceea ce Uniunea Europeană va face adiţional în acest domeniu e şi în beneficiul României”, a adăugat el.
