Sursa foto: G4Food
Daniela Stegaru, medic primar diabet zaharat nutriție și boli metabolice, a vorbit cu reporterul G4Food despre legătura directă dintre alimentație și sănătate, despre obiceiurile alimentare periculoase ale românilor și despre rolul crucial pe care părinții îl joacă în formarea gusturilor copiilor.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„50% din ceea ce suntem este ceea ce mâncăm și cum ne alimentăm. Acea vorbă că suntem ceea ce mâncăm are o mare însemnătate și mult adevăr în ea.
Din păcate, ritmul alert al vieții moderne ne face să uităm acest lucru. „Tindem să ne preocupăm din ce în ce mai puțin de alimentație, să alocăm tot mai puțin timp planificării meselor și ajungem să apelăm la alternative rapide, precum semipreparate sau mâncare gata gătită, pe care niciodată nu o putem controla nutrițional”, ne-a declarat medicul diabetolog, după un eveniment organizat de compania Novo Nordisk.
„De cele mai multe ori, preferăm să tăiem exact din planificarea meselor”
Situația se complică și mai mult atunci când ne gândim la copiii noștri. „Trăim într-o epocă în care toți ne grăbim. Și, de cele mai multe ori, preferăm să tăiem exact din planificarea meselor, ceea ce duce, inevitabil, la ceea ce vedem astăzi: exces ponderal atât la tineri, cât și la adulți.”
Un exemplu pe care îl folosește frecvent în discuțiile cu pacienții este banalul covrig. „Un covrig înseamnă echivalentul a șapte felii de pâine cu margarină și zahăr.
„Când am început specialitatea asta, (n.n.: specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice) acesta a fost exemplul pe care mi l-a dat mentorul meu.
Și așa mi-am început eu această specialitate, întrebându-mă ce înseamnă, din punct de vedere nutrițional, acest covrig, care, la vremea respectivă, costa 1 leu.
Bineînțeles că habar n-aveam ce vrea să fie, iar mentorul meu mi-a spus: uite, calculat cu pixul pe hârtie sunt 7 felii de pâine cu margarină și cu zahăr!
Sigur că a fost un moment din ăla în care am făcut ochii mari, dar era demonstrat cu pixul, pe hârtie. A fost momentul în care, cumva, am exclus covrigii din viața mea.
„Lipsa de timp ne face să nu mai pregătim un mic dejun acasă. Și e dramatic!”
Și eu văd, de câte ori merg către serviciu și când îmi duc copii la școală, cozile de la patiserii și ajungem la ceea ce spuneam mai devreme și anume: lipsa de timp ne face să nu mai stăm să pregătim un mic dejun acasă, să nu mai pregătim o masă sănătoasă pe care s-o punem în ghiozdănelul copilului, ci să ne oprim la o patiserie, de unde să-i luăm o pizza, un sandviș, o merdenea, șamd. Ori, lucrurile acestea, pe termen lung, sunt absolut dramatice”, spune Daniela Stegaru.
Am întrebat-o când ar trebui să ne îngrijoreze kilogramele luate în plus, de la ce număr devin ele problematice. Fluctuațiile normale de greutate sunt tolerate, spune medicul, însă nu și acumulările constante.
„Consider normale variații de plus-minus două kilograme, în funcție de anotimp. Problema apare atunci când aceste kilograme se adună constant. Azi un pic, mâine un pic, și peste 10 ani te trezești cu 10–15 kilograme în plus.
Daniela Stegaru: „Eu mi-aș face griji de la primele 5 kg în plus!”
Suntem diferiți și nu e toată lumea fel: în funcție de tipul metabolic pe care-l avem, în funcție de genetica pe care o moștenim din familie, dacă ai un bagaj moștenit de tulburări metabolice, eu mi-aș face griji de la primele 5 kg în plus.
Dacă, însă, provii dintr-o familie metabolică mai sănătoasă și atunci ar trebui tras un semnal de alarmă, dar să spunem că nu este o urgență majoră să te alarmezi după primele kg acumulate.
Din păcate însă, timpul care trece de la momentul de la care o persoană își dă seama că are nevoie de ajutor și până când vine efectiv la medic, este foarte lung: în medie, în țările civilizate este de 6 ani, iar in România, eu cred că este peste 10 ani, din momentul în care conștientizăm că avem o problemă și până când cerem ajutor”, spune medicul primar Daniela Stegaru.
„Pachetul de școală trebuie pregătit acasă. Copilul nu ar trebui să aibă bani la el”
Întrebată ce ar trebui să conțină pachetul de școală pentru a ține copiii departe de tentațiile din patiserii, dr. Stegaru a fost categorică:
„În primul rând, copilul nu ar trebui să aibă bani la el. Până la 14–15 ani, alimentația trebuie asigurată de acasă.” Soluția? Mâncare simplă, gătită în familie.
Îi învăț pe pacienții mei să facă o bucată de carne la cuptor, să o felieze subțire și să o pună într-un sandviș în locul mezelurilor. Poate avea și două felii de pâine, căci pâinea nu e dușmanul nostru decât când o combinăm cu multe grăsimi. Iar legumele nu trebuie să lipsească, aduc gust, hidratare și echilibru”.
Copilul are nevoie și de un plus de energie în timpul orelor: „Creierul consumă mult la școală. E nevoie de ceva dulce, o fructă, o gustare de casă. Copiii sunt activi, au ore de sport și trebuie să compenseze efortul”, ne spune specialistul în diabet zaharat nutriție și boli metabolice.
„Ajungem să consumăm zeci de lingurițe de zahăr zilnic, fără să vrem”
Am întrebat-o pe Daniela Stegaru care este cel mai mare pericol alimentar, iar răspunsul ei a venit prompt: zahărul ascuns!
„Problema nu e o linguriță de zahăr pusă în cafea, ci faptul că zahărul este prezent în cantități mari în foarte multe alimente, fără ca noi să realizăm. Ajungem astfel să consumăm zeci de lingurițe de zahăr zilnic, fără să vrem.
De aceea, educația nutrițională trebuie să înceapă devreme. „Este mai important decât orice să învățăm copiii să mănânce sănătos. Să aleagă pâinea integrală adevărată, nu colorată cu caramel, orezul sau pastele integrale și să evite zahărul concentrat și sucurile de fructe.
E mai greu să urmărim toți indicele glicemic, dar e mai ușor să transmitem generațiilor viitoare obiceiuri alimentare sănătoase. Și asta începe de la micul dejun din ghiozdan”, a declarat special pentru G4Food, medicul Daniela Stegaru.
