foto: reneweuropegroup.eu
Piaţa se schimbă, evoluează, iar eu n-am impresia că atunci când decidem anumite investiţii, mai ales cu fonduri europene, ne gândim dacă producem ceea ce se cere, ci în general producem ceea ce putem şi apoi vedem când şi cum vindem, a transmis, fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloş, la Forumul Naţional „Viitorul Agriculturii”, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cioloş a subliniat că în România se vorbeşte foarte mult despre gradul de absorbţie a fondurilor europene, însă nu şi despre calitatea absorbţiei. „Noi vorbim foarte mult în România de gradul de absorbţie a fondurilor europene. N-am auzit discuţii până acum legate de impactul acestor fonduri, de calitatea absorbţiei.
Am absorbit banii respectivi, i-am adus în economie, ceea ce deja e un lucru foarte bun când ne uităm la situaţia bugetului de stat şi la cât de importante sunt fondurile europene ca să mai echilibreze deficitul bugetar şi să facă injecţii de fonduri în economie, dar, dincolo de asta, vorbind de sectorul agricol, cât de eficientă a fost absorbţia şi utilizarea fondurilor pe plăţi directe, pe investiţii masive în utilaje şi în dotarea capacităţilor de producţie agricolă, mai ales materie primă, unde într-adevăr a crescut competitivitatea la producţia vegetală în mai multe sectoare. Însă, noi n-am avut sau n-a existat în România o capacitate de absorbţie calitativă a fondurilor europene în sectorul de procesare, companii care să proceseze produse adaptate la piaţă, la ceea ce se cere”, a susţinut acesta la evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români.
„În România se produce ce se poate, nu ce se cere”
În opinia sa, în România se produce ce se poate, nu ce se cere, apoi căutăm să vindem acele produse, fără o strategie clară. „Piaţa se schimbă, piaţa evoluează foarte mult, cererea consumatorilor şi modelul de consum alimentar se diversifică, iarăşi, foarte mult şi eu n-am impresia că noi, atunci când decidem anumite investiţii, în foarte multe situaţii chiar şi cu fonduri europene sau poate mai ales cu fonduri europene, ne gândim dacă producem ceea ce se cere.
Noi, în general, producem ceea ce putem şi ne uităm de unde luăm materie primă şi pe aia o procesăm şi pe urmă vedem noi când şi cum vindem. Apropo de Clubul Fermierilor, eu am întâlnit în Clubul Fermierilor o generaţie de tineri fermieri care, în mare parte, şi-au preluat fermele de la părinţii lor, generaţia inginerilor agronomi care au fost formaţi înainte de ’89 şi formaţi foarte bine tehnic să producă, dar mai puţin să se adapteze la piaţă. Vine acum generaţia următoare care porneşte de la ‘ce vreau să produc’, ‘unde vreau vând’, ‘ce vreau să vând’ şi în funcţie de asta îmi adaptez şi producţia”, a explicat el. Referitor la reducerea deficitului comercial pe sectorul agroalimentar, Cioloş a precizat că sunt două posibilităţi: fie dezvoltarea capacităţii de a produce pentru înlocuirea produselor de import, fie capacitatea de a produce pentru a exporta.
„Pentru că vorbeam de reducerea deficitului comercial, a balanţei comerciale pe sectorul agroalimentar, asta înseamnă: fie să-ţi dezvolţi capacitatea de a produce pentru a înlocui produse de import pe piaţa locală, pe piaţa internă, fie capacitatea de a produce pentru a exporta. Astea sunt cele două modalităţi prin care să echilibrezi balanţa comercială, iar una e legată de cealaltă. Capacitatea de a exporta, din punctul meu de vedere, e strâns legată de capacitatea de a fi competitiv pe piaţa internă. România e o piaţă în creştere, cu potenţial de absorbţie mare, unde cererea creşte în continuare.
Deci, e cea mai bună modalitate de a stimula companii româneşti să fie competitive şi pe piaţa internă, dacă sunt competitive acasă. Şi uitaţi-vă la exemplele din Uniunea Europeană! În toate statele membre, unde sectorul agroalimentar e puternic, e important, toate aceste state membre au o piaţă internă foarte dinamică, foarte dezvoltată şi foarte competitivă şi atunci companiile care sunt competitive pe piaţa internă vor fi competitive şi la export.
Asta e situaţia indiferent de scara la care ne referim, pentru că, uitaţi, Uniunea Europeană e o piaţă foarte competitivă, e una dintre cele mai mari şi mai dinamice pieţe agroalimentare din lume şi nu întâmplător Uniunea Europeană e cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume, în valoare vorbesc, nu în cantitate, pentru că vorbim de produse procesate”, a arătat fostul oficial european. În acest context, mesajul transmis de Dacian Cioloş a fost că mediul privat ar trebui să devină o forţă de propunere la atât la nivel naţional, cât şi european, aşa cum este Polonia.
Parteneriate public-privat în paralel cu reforma statului
„Încă o dată, mesajul meu principal, pentru că sunt multe de spus aici: în primul rând să devenim o forţă de propunere în mediul de business şi mediul profesional. Eu chiar dacă aş activa încă o dată, dacă s-ar întâmpla să mai activez într-o funcţie publică, aş porni de la premisa asta: că nu voi reuşi să reformez statul atât de repede cât voi reuşi să construiesc parteneriate cu mediul privat, care e deja foarte activ şi care poate să-mi propună mie, ca potenţial decident politic, soluţii, dar e important să structurăm capacitatea asta de propunere în mediul privat şi să fim forţe de propunere nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european”, a spus el.
În multe state membre al Uniunii Europene cu agricultură şi sector agroalimentar foarte dezvoltate mediul profesional şi de business este responsabil de predictibilitatea şi continuitatea unei viziuni de dezvoltare a sectorului, şi nu statul, pentru că în politică suntem într-o logică de termen scurt, a mai afirmat Cioloș.
„Eu am văzut în multe state membre europene care au agricultura şi sectorul agroalimentar dezvoltate foarte puternic, pentru că acolo structura de predictibilitate şi de continuitate a unei viziuni de dezvoltare a sectorului nu e la stat, ci e în mediul profesional şi în mediul de business, pentru că miniştrii se schimbă, prim-miniştrii se schimbă şi vedeţi că şi în politică suntem într-o logică de termen scurt. Patru ani de zile e termen scurt. Un politician când ajunge la putere să gândeşte imediat ce măsuri să ia ca să se menţină la putere şi la următoarele alegeri. Şi când vorbesc de patru ani, sunt puţini prim-miniştri şi miniştri în România care rămân patru ani. Deci, termenul e şi mai scurt.
Şi atunci, cumva, în mod obiectiv, raţional, realist, degeaba aşteptăm de la nişte oameni politici care, încă o dată, una este ce ar trebui să facă şi alta e ceea ce fac, degeaba aşteptăm ani de zile, zeci de ani să vină cu această predictibilitate şi cu această viziune, pentru că nu cred că acolo vom găsi răspunsurile, nu vom găsi acolo iniţiativa. Şi, atunci, genul acesta de dezbatere, dar şi de acţiune, pentru a identifica soluţii şi a le şi pune în practică, cred că este mai eficient”, a spus Cioloş, la evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români.
El a subliniat că dacă vom continua să aşteptăm ca statul să facă anumite lucruri, riscăm să rămânem în acelaşi punct şi a apreciat solicitarea fermierilor către preşedintele Nicuşor Dan de a desemna un consilier care să fie liantul între mediul de business şi cel instituţional.
“Sunteţi una dintre organizaţiile agricultorilor care nu se mulţumesc doar să spună ce nu merge, e un lucru foarte important şi ăsta, şi nu se mulţumesc doar să reprezinte şi să apere interesele agricultorilor, încă o dată şi ăsta e un lucrul foarte important, dar mergeţi mai departe, căutaţi soluţii, faceţi analize şi atunci când faceţi propuneri veniţi şi cu argumente. Şi cred că în stadiul acesta trebuie să evoluăm (…) Eu, după ce am avut mulţi ani experienţă în diferite instituţii publice şi la nivel naţional şi la nivel european, sentimentul cu care trăiesc în momentul de faţă este că dacă vom continua în România să aşteptăm ca statul să facă anumite lucruri, care, încă o dată, sunt în responsabilitatea statului – şi aici e o altă discuţie de ce statul sau cei care reprezintă statul nu fac anumite lucruri – dar dacă ne vom opri doar la discuţia asta ‘de ce nu face statul anumite lucruri şi cum putem provoca statul să facă anumite lucruri’ riscăm să rămânem în acelaşi punct. Da, ceea ce a solicitat şi Clubul Fermierilor şi alte organizaţii din sector – şi sper ca noul preşedinte să înţeleagă şi să valorifice lucrul acesta – şi anume de a avea un consilier care să-l ajute să aducă în mediul public şi în mediul instituţional viziunea care e construită în mediul de business sau mediul neguvernamental, cred că asta ne-ar putea ajuta să accelerăm lucrurile”, a susţinut fostul oficial european.
Modelul polonez și tema eficienței folosirii fondurilor europene în agricultură
Dacian Cioloş a făcut referire la Polonia, subliniind că aceasta a valorificat mult mai bine fondurile europene obţinute, în cazul lor fiind vorba de modul de organizare al mediului de business.
„România şi Polonia sunt cele două ţări, dacă vorbim strict din punct de vedere al agriculturii, au potenţial agricol important în zona de est, între noile state membre, dar de departe Polonia a valorificat accesul la piaţa internă, piaţa comună europeană şi fondurile europene mult mai bine decât a făcut-o România, şi aici nu este vorba doar de diferenţa aceea de câţiva ani, de trei ani, data aderării la Uniunea Europeană, ci e vorba de modul de organizare. Şi acolo au fost fluctuaţii politice, şi acolo au fost momente de instabilitate, dar sectorul agroalimentar polonez în mediu privat, mediul de business, s-a organizat mult mai repede decât în România şi a ştiut să valorifice fondurile europene nu doar cantitativ, pentru că noi vorbim foarte mult în România de gradul de absorbţie a fondurilor europene. N-am auzit discuţii până acum legate de impactul acestor fonduri, de calitatea absorbţiei. Am absorbit banii respectivi, i-am adus în economie, ceea ce deja e un lucru foarte bun când ne uităm la situaţia bugetului de stat şi la cât de importante sunt fondurile europene ca să mai echilibreze deficitul bugetar şi să facă injecţii de fonduri în economie, dar, dincolo de asta, vorbind de sectorul agricol, cât de eficientă a fost absorbţia şi utilizarea fondurilor pe plăţi directe, pe investiţii masive în utilaje şi în dotarea capacităţilor de producţie agricolă, mai ales materie primă, unde într-adevăr a crescut competitivitatea la producţia vegetală în mai multe sectoare”, a menţionat el.
În acest sens, fostul comisar european a subliniat că Polonia este o forţă de propunere la nivel european, aceasta făcând parte din Triunghiul Weimar.
„Uitaţi-vă la Polonia! Polonia este o forţă de propunere la nivel european. Polonia face parte din grupul Weimar acum la nivel decizional, dacă vreţi, cu Franţa şi Germania. Motorul Uniunii Europene e triunghiul ăsta în momentul de faţă. Polonia are un comisar acum pe buget, deci ştiu foarte bine să-şi urmărească obiectivele, pentru că ştiu ce vor. Noi degeaba vrem să ne apărăm obiectivele, dacă nu avem definite obiective respective. Şi noi în stadiul ăsta suntem deocamdată”, a mai amintit Cioloş.
