foto: dreamstime.com@Verastuchelova
Poluarea planetei cu microplastice poate reduce semnificativ rezervele de alimente prin afectarea capacității plantelor de fotosintetiză, conform unei recente analize de amploare, citată de cotidianul britanic The Guardian. Fenomenul deja este în desfășurare, dar unii cercetători se tem că poluarea terenului cu microparticule de plastic ar putea în timp amplifica semnificativ numărul persoanelor expuse riscului de foamete, în următoarele două decenii.
Studiul estimează că între 4% și 14% din culturile de bază ale lumii, grâu, orez și porumb, se pierd din cauza acestor particule omniprezente. Oamenii de știință avertizează că situația s-ar putea agrava pe măsură ce tot mai mult microplastic ajung în mediu.
Aproximativ 700 de milioane de oameni au fost afectați de foamete în 2022. Cercetătorii estimează că poluarea cu microplastice ar putea crește numărul celor expuși riscului de foamete cu încă 400 de milioane în următoarele două decenii, considerând acest scenariu „alarmant” pentru securitatea alimentară globală.
Microparticulele de plastic ar putea avea în timp același impact ca și criza climatică actuală
Pierderile anuale de culturi cauzate de microplastice ar putea avea o amploare similară cu cele provocate de criza climatică în ultimele decenii, susțin autorii studiului. Lumea se confruntă deja cu provocarea de a produce suficientă hrană într-un mod sustenabil, în condițiile în care populația globală este așteptată să ajungă la 10 miliarde până în jurul anului 2058.
Microplasticele rezultă din descompunerea cantităților uriașe de deșeuri aruncate în mediu. Ele împiedică pe diferite căi plantele să utilizeze lumina solară pentru a crește, de la deteriorarea solurilor până la transportul substanțelor chimice toxice. Aceste microparticule au infiltrat întreaga planetă, de la vârful Muntelui Everest până la cele mai adânci oceane, arată datele ultimilor ani.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Omenirea s-a străduit să crească producția de alimente pentru a hrăni o populație în continuă creștere, aceste eforturi fiind acum periclitate de poluarea cu plastic. Rezultatele subliniază urgența reducerii poluării pentru a proteja rezervele globale de alimente în fața crizei tot mai mari a plasticului”, afirmă echipa de cercetători, condusă de profesorul Huan Zhong de la Universitatea Nanjing din China.
Corpurile umane sunt deja contaminate pe scară largă cu microplastice, ingerate prin alimente și apă. Acest tip de particule au fost descoperite în sânge, creier, lapte matern, placentă și măduvă osoasă. Impactul asupra sănătății umane este în mare parte necunoscut, dar microplasticele au fost asociate cu accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.
Datele au fost extrase din 157 de studii
Noul studiu, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a combinat peste 3.000 de observații despre impactul microplasticelor asupra plantelor, extrase din 157 de studii.
Cercetările anterioare au indicat că microplasticele pot afecta plantele în mai multe moduri. Aceste particule poluante pot bloca lumina solară care ajunge la frunze și pot deteriora solurile de care depind plantele. Atunci când sunt absorbite de plante, microplasticele pot bloca canalele de nutrienți și apă, pot induce molecule instabile care dăunează celulelor și pot elibera substanțe chimice toxice, reducând nivelul clorofilei, pigmentul care se crează prin fotosinteză.
Cercetătorii au estimat că microplasticele reduc fotosinteza plantelor terestre cu aproximativ 12% și a algelor marine cu aproximativ 7%, acestea fiind la baza lanțului trofic oceanic. Ei au extrapolat aceste date pentru a calcula reducerea creșterii grâului, orezului și porumbului, precum și a producției de pește și fructe de mare.
Asia, cel mai afectată deocamdată
Asia a fost cel mai grav afectată de pierderile de culturi, cu reduceri între 54 și 177 de milioane de tone pe an, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din pierderile globale. Apoi, în ordine, indică studiul, a fost puternic afectat grâul din Europa, precum și porumbul din Statele Unite. Alte regiuni, precum America de Sud și Africa, cultivă mai puțin din aceste culturi, dar au mult mai puține date centralizate despre contaminarea cu microplastice.
În oceane, unde microplasticele pot acoperi algele, pierderea de pește și fructe de mare a fost estimată între 1 și 24 de milioane de tone pe an, aproximativ 7% din total, suficientă proteină pentru a hrăni zeci de milioane de oameni.
Concluziile studiului au fost confirmate prin elaborarea datelor cu AI
Oamenii de știință au utilizat și un al doilea model pentru a evalua impactul microplasticelor asupra producției alimentare – un model de învățare automată bazat pe datele actuale despre nivelurile de poluare cu microplastice. Acesta a produs rezultate similare, au spus cercetătorii.
„Este important de înțeles că aceste efecte adverse sunt foarte probabil să se extindă de la securitatea alimentară la sănătatea planetei”, au spus Zhong și colegii săi. Reducerea fotosintezei din cauza microplasticelor ar putea, de asemenea, să reducă cantitatea de CO₂ reținută din atmosferă de marile aglomerări de fitoplancton din oceanele și să dezechilibreze alte ecosisteme.
Națiunile lumii nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui tratat ONU pentru reducerea poluării cu plastic în decembrie, dar vor relua discuțiile în august. Oamenii de știință au spus că studiul lor este „important și oportun pentru negocierile în desfășurare și pentru dezvoltarea planurilor de acțiune și a obiectivelor”.
Profesorul Richard Thompson, de la Universitatea din Plymouth, a declarat că noul studiu adaugă dovezi care susțin necesitatea unei acțiuni urgente. „Deși previziunile pot fi rafinate pe măsură ce devin disponibile noi date, este clar că trebuie să începem să implementăm soluții. Asigurarea faptului că tratatul abordează poluarea cu microplastice este de o importanță crucială”, a spus el.
O parte din oamenii de știință contestă parțial rezultatele studiului sau consideră datele analizate insuficiente
Studiul însă nu întrunește o unanimitate de viziune în rândul oamenilor de știință. Profesorul Richard Lampitt, de la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie, a declarat că întregul set de concluzii trebuie tratat cu precauție. „Am preocupări considerabile cu privire la calitatea datelor inițiale utilizate de model, ceea ce a dus la speculații excesive despre efectele contaminării cu plastic asupra aprovizionării cu alimente”, a spus el. Cercetătorii au recunoscut că sunt necesare mai multe date și au precizat că acestea vor produce estimări mai precise.
La rândul său, profesorul Denis Murphy, de la Universitatea din South Wales, a declarat: „Această analiză este valoroasă și oportună, reamintindu-ne de pericolele potențiale ale poluării cu microplastice și de urgența abordării problemei, [dar] unele dintre cifrele principale necesită mai multe cercetări înainte de a putea fi acceptate ca previziuni robuste.”
Alți oameni de știință consideră cercetarea utilă și oportună, dar avertizează că această primă încercare de cuantificare a impactului microplasticelor asupra producției alimentare trebuie confirmată și rafinată prin colectarea de date suplimentare și cercetări ulterioare.
