Sursa foto: Pexels
Importurile de carne de pui din Brazilia au ajuns să depășească importurile de carne de pui din Ucraina, după ce ministerul Agriculturii de la București a impus restricții acestora din urmă.
Decizia a fost luată în octombrie 2024, prin adăugarea cărnii de pasăre și a ouălor pe lista produselor agroalimentare din Ucraina supuse licențierii de import, potrivit OUG 84/12 octombrie 2023.
Măsura privind carnea de pasăre și ouăle din Ucraina a fost cuprinsă în OUG 121/9 octombrie 2024.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a declarat la acea vreme că ”niciun gram de carne de pui şi niciun ou din Ucraina nu vor intra pe teritoriul României pentru comercializare, dacă nu există licenţă de import”.
Potrivit OUG 84/2023, ”Operațiunile de import de produse agricole cu origine din Ucraina de către operatorii economici ( … ) se realizează numai în baza acordului emis de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Potrivit datelor vamale europene consultate de G4Food, importurile de carne de pui din Ucraina au scăzut drastic în primele două luni ale anului 2025 față de același interval din 2024. În același timp, a fost înregistrată o creștere semnificativă a importurilor de carne de pui din Brazilia, unul din cei mai mari producători de carne de pui la nivel mondial.
În intervalul ianuarie – februarie 2025, a ajuns pe piața românească o cantitate totală de 55,7 tone de carne de pui din Ucraina, categoria ”Preparate din carne de pui”. Valoarea financiară: 188.430 euro, prețul mediu 3,38 euro/kg.
În același interval, importurile din Brazilia au totalizat 655,4 tone, cu o valoare financiară de 1.407.696 euro, la un preț mediu de 2,15 euro/kg.
Brazilia a ajuns în ianuarie – februarie 2025, cel mai mare furnizor de carne de pui din afara Uniunii Europene, pe piața românească.
Categoriile de import din Brazilia: ”Preparate din carne de pui”, ”Carne de pui congelată”, ”Organe/Măruntaie de pasăre”.
Care a fost situația comercială în ianuarie – februarie 2024?
În primele două luni ale anului trecut, pe piața românească au ajuns 652,5 tone de carne de pasăre din Ucraina, cu o valoare financiară de 1.545.678 euro, preț mediu 2,37 euro/kg.
În același interval, din Brazilia, au fost importate 315,1 tone, cu o valoare financiară de 668.790 euro, cu un preț mediu de 2,12 euro/kg.
Cum au decurs importurile din cele două țări în 2024?
Anul trecut, Ucraina a vândut pe piața românească 6.625,5 tone de carne de pui, cu o valoare financiară de 18.139.919 euro, preț mediu 2,74 euro/kg.
Brazilia: 2.786, 9 tone, 5.843.254 euro, preț mediu 2,19 euro/kg.
De observat că marfa braziliană este în toate cele trei intervale mai ieftină decât marfa ucraineană.
Istoricul importurilor din Ucraina și Brazilia
România a importat constant peste 1.000 de tone de carne de pui din Ucraina, după 2014, depășind, înainte de 2022, anul când Rusia a atacat militar Kievul, chiar și 5.000 de tone
În 2014, cantitatea cumpărată a fost de 1.001,7 tone. În 2015, importurile au sărit la 2.650 tone. În 2016, au ajuns la 4.833,3 tone. În 2017, 4.281,7 tone.
În 2018, 5.197,5 tone. În 2019, 1.564,8 tone. În 2020, 1.460,6 tone. În 2021, 1.446,7 tone. În 2022, 1.521,8 tone. În 2023, 3.303,4 t. În 2024, 6.625,5 tone.
Observăm, într-adevăr, o creștere a importurilor după declanșarea războiului, în 2022, dar aceasta nu este una considerabilă, în termeni absoluți. Față de vârful atins în perioada dinainte de 2022 ( 5.197,5 tone, în 2018 ), creșterea este cu 1.000 tone, în 2024.
Importurile din Brazilia sunt înregistrate în Serviciul vamal european Taxud încă din 2011. În acel an au însumat 11.456,5 tone. În 2012, 9.559,1 tone. În 2013, 5.340,7 tone. În 2014, 5.046,9 tone. În 2015, 2.403,5 tone. În 2016, 2.293,9 tone. În 2017, 2.055,5 tone. În 2018, 345,8 tone. În 2019, 560,8 tone. În 2020, 643,3 tone. În 2021, 1.168,6 tone. În 2022, 948,4 tone. În 2023, 2.369,1 tone. În 2024, 2.786,9 tone.
Observăm că cea mai mare cantitate anuală importată între 2011 – 2024 a fost din Brazilia, peste 11.000 de tone. Mai vedem că în 2014, când importurile din Ucraina încep să fie înregistrate în Serviciul european vamal Taxud, acestea au fost depășite de cele din Brazilia. După 2015, importurile din Brazilia sunt depășite de cele din Ucraina și scad cantitativ, până la 345,8 tone, în 2018, dar încep să crească după acest an, ajungând la 2.786,9, anul trecut. Față de minimul din 2018, creșterea a fost de 8 ori, în 2024.
Aceste cantități trebuie raportate la producția internă. Aceasta se situează între 450.000 și 500.000 de tone, anual. La o medie de 475.000 de tone anual, rezultă că importurile din Ucraina reprezintă 1,40% din producția națională, la nivelul anului 2024. Importurile din Brazilia, 0,58% din producția totală. Sunt, totuși, procente infime, care nu motivează utilizarea termenului de ”inundare” a pieței interne, nici într-un caz, nici în celălalt. Sunt procente firești, aproape neglijabile, într-o piață comercială liberă.
Referitor la cantități din Ucraina vs cantități din Brazilia, în intervalul ianuarie – februarie 2025, ”puiul brazilian” prevalează asupra celui ”ucrainean”. Rămâne de urmărit cum va evolua situația comercială în cursul anului 2025.
”Puiul ucrainean” este supus mecanismului de licențiere din partea ministerului Agriculturii, ”puiul brazilian” nu este supus acestui mecanism pentru piața românească. În plus, UE și Mercosur ( din care face parte și Brazilia ) au încheiat recent un tratat care favorizează puternic schimburile comerciale între cele două mari blocuri economice. Concurența dintre ”puiul ucrainean” și ”puiul brazilian” va continua pe piața europeană, cel puțin în anumite state membre.
Care este situația comercială în U.E.
Anul trecut, statele membre au importat din Ucraina 151.873,1 tone de carne de pui. Cantitatea totală a fost mai mică decât în 2023: 197.344,9 tone. În 2022, 139.700,3 tone. În 2021, 77.615 tone. În 2020, 90.816,7 tone. În 2019, 108.278,2 tone. În 2018, 98.036,7 tone. În 2017, 69.333,2 tone. În 2016, 40.585,8 tone. În 2015, 32.355,1 tone. În 2014, 15.252,2 tone.
Importurile din Brazilia au fost următoarele:
Anul trecut, 192.056,5 tone. În 2023, 196.108,2 tone. În 2022, 205.568 tone. În 2021, 154.216,4 tone. În 2020, 156.411,3 tone. În 2019, 145.777,3 tone. În 2018, 164.291 tone. În 2017, 264.852,2 tone. În 2016, 329.407,7 tone. În 2015, 334.020 tone. În 2014, 343.752,6 tone.
Observăm că, exceptând anul 2023, când importurile din Ucraina au depășit ușor pe cele din Brazilia, ”puiul brazilian” a dominat net ”puiul ucrainean” pe piața europeană.
Cantitățile anuale din Ucraina au crescut după 2014, atingând vârful în 2023: 197.344,9 tone. Anul trecut, a fost înregistrată o scădere cu 45.471,8 tone.
Cantitățile anuale din Brazilia au scăzut față de vârful din 2014 ( 343.752,6 tone ), dar au înregistrat un reviriment în 2022 ( 205.68 tone ).
Anul trecut, importurile din Ucraina plus importurile din Brazilia au totalizat cantitatea importată în 2014 numai din Brazilia.
Situația comercială în Franța
”Puiul ucrainean” a fost reclamat public în Franța, o țară situată departe de țara devastată de război. Subiectul a fost vehiculat de publicația de stânga, Liberation. Însuși președintele Emmanuel Macron a declarat la Salonul Agricol, în februarie 2024, că dorește să „reglementeze” importurile de „carne de pasăre mult mai ieftină din Ucraina […], menținând în același timp un grad ridicat de solidaritate cu Kievul. Fermierii francezi au acuzat în timpul protestelor că ”puiul ucrainean”, care nu este supus taxelor vamale, după 2022, concurează neloial producătorii francezi.
Franța a importat, anul trecut, din Ucraina, 428 tone de carne de pui, de 15 ori mai puțin decât România. În 2023, 457,2 tone. În 2022, 63 tone. În 2021, nicio tonă. În 2020, 199,9 tone. Într-un singur an, după 2014, importurile din Ucraina au depășit 200 tone.
Importurile din Brazilia, au fost în schimb mai mari. Anul trecut, 763,5 tone. În 2023, 1.130 tone. În 2022, 1.585,4 tone. În 2021, 4.512,5 tone. În general, cantitățile anuale s-au situat între 1.000 – 2.000 tone.
Este greu de înțeles de ce aproape 500 de tone de carne de pui din Ucraina pot amenința piața franceză a cărnii de pui, în timp ce 2.000 de tone de carne de pui din Brazilia nu au același efect și nu reprezintă un motiv pentru fermierii francezi să protesteze în stradă.
În ce privește prețul de achiziție, cel al ”puiului brazilian” este mai mic decât al ”puiului ucrainean”: 2,53 euro/kg vs 2,62 euro/kg.
Țările din Est
Un motiv serios de respingere a acestor importuri îl are, de pildă, Slovacia. Dacă în 2015, importurile de carne de pui din Ucraina erau de 24 de tone, în 2018, au sărit la 10.344 tone, pentru ca în 2023 să ajungă la 17.712,9 tone, și în 2024, la 24.979 tone, de 4 ori mai mari decât în România, în condițiile în care Slovacia este o țară mică, 5.500.000 de locuitori. Slovacia, precizez, nu importă pui din Brazilia.
Ungaria a devenit un client major al cărnii de pui din Ucraina în 2019, când a importat 10.671 tone, un salt considerabil de la 142 tone, în 2018.
Vârful a fost atins în 2023: 30.999,9 tone. Anul trecut, importurile din Ucraina au scăzut la 358,5 tone. Ungaria nu importă carne de pui din Brazilia.
Polonia, cea mai mare putere avicolă a Uniunii Europene, a importat anul trecut din Ucraina 6.291,2 tone. Cantitatea din 2023 a fost mult mai mare: 27.743 tone. În 2022, 38.908 tone. Polonia a importat și în anii de dinainte de război cantități anuale de peste 10.000 de tone. Punctul de pornire, în 2012, a fost totuși de numai 18 tone. Polonia nu importă carne de pui din Brazilia.
Câteva observații finale
Ucraina și Brazilia sunt competitori pe piața europeană a cărnii de pui. Cantitatea anuală importată de Uniunea Europeană din Brazilia este mai mare decât importurile din Ucraina. Prețul cărnii de pui din Brazilia este mai mic decât al cărnii de pui din Ucraina.
În primele două luni ale anului 2025, importurile de carne de pui din Brazilia pe piața românească sunt de 10 ori mai mari decât cele din Ucraina, posibil efect al introducerii cărnii de pui din Ucraina pe lista mărfurilor agroalimentare pentru care trebuie acordul Ministerului Agriculturii de la București pentru a fi aduse în țară.
Și în România, ”puiul brazilian” este mai ieftin decât ”puiul ucrainean”: 2,15 euro vs 3,38 euro/kg, preț mediu pentru toate categoriile de produse.
Țările unde au crescut masiv importurile din Ucraina sunt cele din Estul Uniunii Europene: Slovacia, Ungaria, Polonia. Vârful în aceste țări a fost atins în 2023. În 2024, țările respective au luat măsuri de restricționare. Aceste țări nu importă carne de pui din Brazilia, așa cum o face România. Aceste țări au motive economice obiective să invoce termenul de ”inundare” a pieței interne.
Peste situația comercială reflectată de statisticile europene oficiale se suprapune, uneori, un discurs pe care-l consider manipulator, mai ales în cazul Franței, care importă o cantitatea infimă de carne de pui din Ucraina. Nici România nu este departe de Franța: o cantitate de 6.000 de tone ( 1,40% din producția internă ) ajunsă în 2024 pe piața românească nu poate fi o amenințare reală pentru producătorii români. Ce vor face dacă vor crește anul acesta importurile din Brazilia, până la câteva mii de tone?
De remarcat că, deși importurile din Brazilia sunt mai mari la nivelul UE și în Franța, decât cele din Brazilia, producătorii europeni și cei francezi, în special, nu le reclamă public: supremația braziliană, trebuie precizat, datează de mai mulți ani, dinainte de semnarea tratatului cu Mercosur, nu sunt, deci, un efect al acestui document.
De precizat că, deși produsele agroalimentare din Ucraina nu sunt supuse taxelor vamale europene, din 2022, când Rusia a atacat militar Ucraina, regimul de free taxes fiind prelungit până în iunie 2025, Comisia Europeană deține, totuși, un instrument de reglementare numit ”frâna de urgență”, adoptat anul trecut. Acest instrument este deja folosit pentru miere, ouă și zahăr. Aplicarea este întemeiată cât importurile din Ucraina depășesc media aritmetică a importurilor din perioada iulie 2021 – decembrie 2023 și constă în introducerea unor taxe pentru cantitățile care depășesc media celor trei ani.
Calcule aritmetice operate de G4Food arată că media anilor 2021 – 2023, în cazul cărnii de pui din Ucraina, a fost de 138.220 tone. Importurile în 2024 au fost de 158.873 tone, situație care ar motiva aplicarea frânei de urgență. Aceasta nu a fost aplicată de Bruxelles, dar unele state membre, printre care și România ( în octombrie 2024 ) au decis să restricționeze pe cont propriu importurile de carne de pui din Ucraina.
