Sursa foto: captură video AFP
Când ne gândim la un fermier, imaginea clasică este cea a unei persoane care lucrează un teren sub cerul liber. Însă agricultura urbană schimbă această percepție, aducând practicile agricole chiar în inima orașelor. Într-o lume unde preocupările legate de schimbările climatice sunt tot mai pregnante, găsirea unor metode inovatoare de a produce alimente în apropierea zonelor urbane devine o prioritate, notează Unity Environmental University.
Într-o animație grafică realizată de agenția de presă franceză AFP, este prezentat modul în care ar arăta propriu zis agricultura urbană. Pentru a vedea animația apasă AICI…
Dar ce este, mai exact, agricultura urbană? Aceasta reprezintă cultivarea plantelor, creșterea animalelor sau producția de alimente în mediul urban. Deși poate părea o tendință recentă, istoria agriculturii urbane este veche. În Mesopotamia antică, locuitorii orașelor alocau terenuri pentru cultivare, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, grădinile de „victorie” erau un element comun în peisajele urbane. Astăzi, această practică joacă un rol crucial atât în sustenabilitate, cât și în incluziunea socială.
Beneficiile agriculturii urbane
Avantajele agriculturii urbane sunt multiple și variate:
- Produse locale și proaspete: Transportul alimentelor pe distanțe lungi are un impact major asupra amprentei de carbon. Agricultura urbană oferă soluții mai sustenabile prin producția locală.
- Utilizarea eficientă a spațiului: Practici precum agricultura verticală permit o producție mai mare pe metru pătrat.
- Regenerarea zonelor neutilizate: Depozite abandonate sau terenuri nefolosite pot deveni spații productive pentru agricultură.
- Întărirea comunității: Grădinile comunitare ajută la crearea unui sentiment de apartenență și pot reduce degradarea urbană.
Cele 4 tipuri principale de agricultură urbană
Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) clasifică agricultura urbană în patru categorii principale:
-
Grădini comunitare – Spații de mici dimensiuni, administrate de voluntari locali și amplasate adesea pe terenuri publice. Acestea contribuie la înfrumusețarea cartierelor și oferă locuitorilor acces la produse proaspete. Totuși, pot apărea provocări legate de reglementări urbanistice, accesul la apă și calitatea solului.
-
Ferme comunitare – Asemănătoare grădinilor comunitare, dar organizate de ONG-uri, având scopuri educaționale și sociale. Aceste ferme pot atrage atât voluntari, cât și angajați plătiți, dar se confruntă cu provocări legate de infrastructură și finanțare.
-
Ferme comerciale – Operate de companii cu scop lucrativ, aceste ferme folosesc tehnici avansate, precum cultivarea pe verticală sau hidroponia. Succesul lor depinde de identificarea nișelor de piață și de o planificare riguroasă.
-
Grădini instituționale – Asociate cu instituții precum școli, biserici, spitale sau închisori, aceste grădini nu produc cantități mari de alimente, ci sunt utilizate pentru educație și terapie.
Cum poți să te implici în agricultura urbană
Vestea bună este că oricine poate începe să practice agricultura urbană, indiferent de experiență. Iată câteva modalități prin care te poți implica:
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- Înființează o grădină comunitară – Necesită organizare, găsirea unui teren potrivit și obținerea aprobărilor necesare. Multe autorități locale susțin astfel de inițiative.
- Alătură-te unei inițiative locale – Există numeroase organizații care caută voluntari pentru proiecte de agricultură urbană.
- Cultivă acasă – Dacă ai un balcon, o curte sau chiar un pervaz însorit, poți începe să cultivi plante aromatice.
- Sprijină fermierii urbani – Cumpără produse locale de la piețele fermierilor sau prin abonamente la cutii de legume de sezon.
