Protestele ”spontane” ale unor fermieri au lăsat în ofsaid marile asociații agricole din România

De regulă, ca să nu zic fără excepție, protestele fermierilor români erau organizate până acum de marile asociații de profil. Patru dintre acestea ( UNCSV, LAPAR, Pro Agro și Forța Fermierilor ) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare ( AAC ), membră a celui mai mare sindicat agricol din Uniunea Europeană: CopaCogeca. 

Mai este activ și Forumul APPR, care s-a retras anul trecut din AAC, fiind înlocuit de Forța Fermierilor, și, desigur, Clubul Fermierilor. Acestea sunt organizații constituite, în principal, din fermieri de cultură mare. Mai sunt și asociațiile din alte sectoare agricole, iar unele fac parte din conglomeratele naționale. 

Aceste entități, mai mari sau mai mici, mai omogene sau mai pestrițe, constituie etablishmentul mediului asociativ românesc. Aceste entități au stabilit conexiuni cu instituțiile publice cu rol în domeniul agro-alimentar ( minister, comisii de specialitate din parlament, etc. ) și au participat la elaborarea legislației cu caracter agricol, atunci când consultările au fost reale și nu simulate de reprezentanții statului.

Organizațiile de care fac vorbire au gestionat și protestele până acum, cel mai amplu fiind cel din aprilie 2023, când fermierii au ieșit cu tractoarele pe șosele și chiar în centrul marilor orașe. 

În Ianuarie 2024, pentru prima oară în istoria post-decembristă ( sper că zic bine ), are loc un protest care nu a fost pregătit, anunțat și asumat de marile organizații de fermieri. Singura entitate, periferică de altfel, care a părut că se implică în desfășurarea evenimentelor este Sindicatul Fermierilor Patrioți.

Așadar, protest fără implicarea marilor organizații agricole din România! Liderii acestor entități au fost lăsați în off side de protestele ”spontane”. 

Când și-au dat seama de riscul unei astfel de situații, au intrat în joc: au avut o întâlnire cu ministrul Florin Barbu, la minister, luni, 15 Ianuarie, convenind o listă de revendicări, asemănătoare în mare parte cu cele convenite de ministru, în 13 Ianuarie, cu reprezentanții protestului inițiat în 8-9 Ianuarie, în Nordul Moldovei, de fermierul Dănuț Andruș. 

AAC a anunțat că va organiza un protest propriu, dacă punctele din procesul verbal nu vor fi îndeplinite de minister. Până una alta, protestul continuă, iar marile organziații au rămas pe dinafară, nu sunt în fruntea celor care au ieșit din ferme cu tractoarele. 

Acesta este un aspect major al acestei crize publice: etablishmentul mediului asociativ agricol din România nu mai controlează lumea agricolă în întregime când e vorba de manifestat în spațiul public. Alții au avut inițiativa. Alții care pot avea anumite interese personale, de grup sau cu bătaie mai lungă, de rezolvat pe seama unei situații vitrege în multe ferme românești. De asta am folosit ghilimelele pentru atributul ”spontan”.

Dacă această criză nu este rezolvată urgent și energiile acestea nu sunt preluate și gestionate de marile asociații, readuse în matca lor, tot eșafodajul mediului asociativ construit în timp, după reguli europene, se poate prăbuși. Iar fără menținerea funcțională a mediului asociativ, nu numai că problemele nu vor putea fi rezolvate, dar populismul, cu instrumentele sale anarhice, își găsește drum liber spre instaurare.

foto cover pexels.com/Jannis Knorr