Agricultura României aduce câștiguri financiare semnificative celor mai multe dintre companiile care și-au declarat veniturile la Fisc: dintre cele 26.500 de companii care şi-au raportat rezultatele financiare, aproximativ 16.700 au avut profit (63%), în timp ce 7.000 au înregistrat pierdere (26,3%), iar restul au înregistrat un rezultat nul în 2022, potrivit studiului anual KeysFin “Evoluţia sectorului agricol din România”, citat de AGERPRES.
Rezultatul net a crescut cu 13% faţă de 2021 şi a fost cu 131% peste cel din 2018, la nivelul record de peste 9,2 miliarde de lei în 2022.
În ceea ce priveşte topul celor mai mari companii cu profil agricol, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a ocupat şi în 2022 poziţia fruntaşă, după cea mai mare creştere nominală anuală din top 20, de 831 milioane de lei, la 3,1 miliarde de lei (4,6% din total). Pe locurile 2 şi 3, după cifra de afaceri, s-au situat Promat Comimpex SRL, cu 1,65 miliarde de lei, şi Agro-Chirnogi SA, cu 1,6 miliarde de lei în 2022.
Cele mai mari avansuri procentuale anuale din top 20, de 185%, respectiv 136%, au fost înregistrate de Eurosemagro Company SRL şi de Agropec Dionis SRL, companii care au înregistrat şi cele mai mari creşteri în top 20, de 25 respectiv 15 poziţii.
Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat a doua cea mai mare creştere nominală anuală din ultimii 10 ani, de peste 8 miliarde de lei, ajungând la maximul istoric de 68 miliarde de lei în 2022, fiind cu 48% peste cea din 2018.
Pentru 2023, analiştii KeysFin estimează continuarea creşterii sectorului şi depăşirea nivelului record atins în 2022, până în apropiere de pragul de 80 de miliarde de lei, în baza persistenţei presiunilor inflaţioniste şi a estimării de majorare a producţiei anuale de cereale cu 24%, fiind al treilea cel mai mare avans anual dintre statele membre prognozat de Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene în acest an.
Deşi pentru 2023 estimăm continuarea creşterii agriculturii locale, punctăm nevoia prioritizării investiţiilor în infrastructură şi modernizarea acestui sector, astfel încât România să rămână un exportator net de produse agricole, după ce în anul pandemiei a fost importator net pentru prima dată în ultimii 10 ani. Ca direcţie strategică, este de urmat exemplul Poloniei, respectiv să investim în procesare, ajungând ca pe termen lung să avem un sold pozitiv şi al comerţului internaţional cu produse agroalimentare, care are o valoare adăugată mai mare”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
Ca efect direct al transmiterii presiunilor inflaţioniste, valoarea producţiei vegetale din Uniunea Europeană a crescut cu 15% în 2022 faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Eurostat, în ciuda scăderii volumelor recoltate: porumb boabe (-29%), floarea soarelui (-11%), soia boabe (-8,1%) şi grâu (-3,1%), rapiţa fiind printre puţinele culturi la care s-a înregistrat un avans anual (+14,5%).
România a avut a doua cea mai redusă creştere a valorii producţiei vegetale din Uniunea Europeană, de 1,1% şi a coborât pe locul 7 în UE, cu 5,3% din total, fiind depăşită de Olanda, care a ajuns la 5,7% din total în 2022.
În ceea ce priveşte producţia de grâu la nivelul UE, România a rămas pe locul 4, cu 6,5% din total şi o recoltă de 8,7 milioane de tone în 2022.
România a ocupat în continuare primul loc la suprafaţa cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, dar cu producţia realizată de 8 milioane de tone s-a situat pe locul 3, după Franţa şi Polonia.
În plus, România a fost al doilea producător de floarea soarelui din UE, cu o recoltă de 2,1 milioane de tone în 2022. Valoarea comerţului internaţional agricol (exporturi plus importuri) a crescut cu 30% faţă de 2021 şi a fost cu 82% peste nivelul din 2018, la 16,3 miliarde de euro în 2022, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
În 2022, România a rămas exportator net de produse agricole după ce a fost importator net în anul pandemiei pentru prima dată din 2010, înregistrând un excedent comercial agricol (exporturi minus importuri de produse din Secţiunile I, II şi III ale Nomenclatorului Combinat) cu 28% sub cel înregistrat în 2021, la 800 milioane de euro.
Studiul “Evoluţia sectorului agricol din România” cuprinde toate companiile care şi-au raportat rezultatele anuale la Ministerul Finanţelor şi care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele grupe CAEN: Cultivarea plantelor şi creşterea animalelor – 011, 012, 013, 014, 015, 016, 017; Piscicultură – 031, 032 şi Silvicultură – 021, 022, 023, 024.
foto cover lantulalimentar.ro