Sursa foto: Unsplash
Opțiunea pentru unele categorii de alimente ar putea fi un semn al tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Un studiu, care a avut ca scop legătura dintre comportamentul alimentar și unele tulburări psihice, care s-a concentrat pe indivizi în grupa de vârstă 16-20 de ani, a concluzionat că persoanele cu ADHD, diagnosticat sau nu, consumă mai des băuturi energizante, chipsuri și alimente prăjite decât participanții care nu au acest diagnostic.
Investigarea legăturii dintre dietă și ADHD a dezvăluit semne cheie care pot ajuta părinții să identifice simptomele tulburării la copiii lor.
Studiul a identificat impulsivitatea, mai degrabă decât ADHD-ul în sine, drept legătură cu comportamentul alimentar nesănătos și compusiv din rândul adolescenților. Abordarea comportamentului impulsiv ar putea influența semnificativ alegerile lor alimentare, oferind potențial beneficii importante pentru sănătate.
Un cerc vicios: dietă – ADHD
Acesta nu este prima analiză care face legătura între ADHD, impulsivitate și alimentație, dar este primul care arată că nu doar dieta influențează tulburarea, ci și tulburarea influențează dieta. Studiul a fost coordonat de Laura Dalnoki, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Maastricht, Olanda. Dalnoki și colegii săi au analizat datele rezultate din urmărirea pe termen lung a peste 2500 de copii născuți între 2001 și 2003, în Țările de Jos. Părinții din grupul de studiu a răspuns la chestionare care evaluau problemele de comportament și impulsivitate ale copiilor.
Studiile anterioare au explorat legătura dintre ADHD și dietă, sugerând că o dietă nesănătoasă, compusă în principal din alimente procesate și rafinate, zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase și carne roșie, crește riscul dezvoltării acestei tulburări.
Noul studiu a investigat profund relația dintre ADHD și dietă, concluzia principală fiind aceea că „impulsivitatea, mai degrabă decât ADHD-ul în sine, a avut cea mai puternică legătură cu comportamentul alimentar în rândul adolescenților, în special prin asocierea cu un consum crescut de gustări, unanim considerate ca fiind nesănătoase”, au scris autorii. Una dintre concluziile lor a fost aceea că „tendința și orientarea către un comportament impulsiv este ceea ce influențează alegerile alimentare”.
Cercetătorii au clasificat modelele alimentare ale adolescenților în cinci grupuri: gustări, alimente sănătoase, bazate pe produse animale, dulciuri și băuturi. Modelul „gustări” s-a caracterizat prin consum ridicat de băuturi carbogazoase (non-dietetice), băuturi energizante, sucuri de fructe, gustări prăjite, chipsuri, nuci și alte alimente de tip snack.
Concluziile, utile pentru identificarea mai ușoară a ADHD
Cercetătorii și-au publicat concluziile în „Journal of Attention Disorders”, cu scopul de a ajuta la identificarea mai rapidă a copiilor cu ADHD și pentru a contribui mai eficient la terapia celor unde afecțiunea a fost confirmată. Una dintre explicațiile apetitului crescut al persoanelor cu ADHD și un nivel ridicat de impulsivitate pentru aceste categorii specifice de alimente este nevoia resimțită de acestea de a obține stimulare mentală și senzorială.
Se știe că, la persoanele cu ADHD, o parte a cortexului cerebral, responsabilă de plăcere, recompensă și motivație nu funcționează corect, iar cei cu această tulburare pot să nu simtă același nivel de satisfacție internă, ceea ce îi determină să caute surse suplimentare stimulare, iar respectivele categorii de alimente sunt cele mai accesibile și stimulează intens creierul prin angajarea simțurilor, în special gustul, mirosul, văzul și atingerea.
Astfel, experții cred că persoanele cu ADHD tind să mănânce în exces, respectivele tipuri de alimente, pentru a satisface nevoia crescută de stimulare a creierului, ceea ce poate duce gustări frecvente sau, în cazuri extreme, la episoade de mâncat compulsiv.
ADHD, mâncatul compulsiv și alimentația nesănătoasă
Au fost dovedite legături directe între ADHD și alte tulburări alimentare, cea mai frecventă fiind tulburarea de mâncat compulsiv. Aceasta este caracterizată prin consumul unei cantități mari de mâncare într-un timp scurt, însoțit de sentimentul că nu poți controla ce sau cât mănânci. Mai mult, impulsivitatea ca o trăsătură de comportament este cel mai puternic predictor al tulburărilor alimentare.
Tot acest ansamblu de factori, pe care adolescenții nu le pot gestiona, face dificilă menținerea unei diete în limite sănătoase. Medicația pentru ADHD poate acționa ca un supresor al apetitului, iar copiii adesea spun că nu le este foame, dar când efectul medicamentului dispare, vor prefera cantități mari de alimente din categoriile nesănătoase menționate.
Suplimentele nutritive cu vitamine din grupul B și alimentele care aduc o proporție echilibrată între proteine și carbohidrați sunt principalele recomandări, care pot rupe acest cerc vicios și pot limita efectele legăturii nocive dintre alimente și manifestările psihice.
Esențial de știut despre ADHD și alimentația adolescenților
Înțelegerea legăturii dintre ADHD și comportamentele alimentare reprezintă un pas important spre dezvoltarea unor strategii de intervenție mai eficiente. Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) este una dintre cele mai frecvente boli psihiatrice la nivel mondial, afectând între 5-12% dintre copii. ADHD este o tulburare neurodezvoltată caracterizată prin neatenție, distragere, activitate excesivă neliniștită, impulsivitate și alte deficiențe ale funcțiilor executive.
Rolul nutriției în etiologia ADHD este un subiect vast, cu multiple fațete, dar este o certitudine faptul că există o relație între modele alimentare nesănătoase (bogate în grăsimi saturate, zahăr rafinat și sărace în legume și fructe) și exacerbarea simptomelor afecțiunii.
Gestionarea alimentației persoanelor cu ADHD nu înseamnă doar alegerea unor diete mai sănătoase, ci și sprijinirea acestora în învățarea unor mecanisme mai bune de control al impulsivității și de gestionare a nevoii de stimulare.
Educația nutrițională, consilierea psihologică și suportul familial sunt esențiale pentru a rupe cercul vicios dintre simptomele ADHD și obiceiurile alimentare nesănătoase, contribuind astfel la o viață mai echilibrată și la un management mai eficient al tulburării.
