Foto captura YouTube
Ziua Morților, zi de pomenire a celor trecuți în neființă, are date de comemorare asemănătoare și la catolici și la ortodocși. La ortodocși pomenirea defuncților, Moșii de Toamnă, sunt în prima sâmbătă a lunii noiembrie, care în acest an pică pe data de 2. La catolici este o dată fixă, chiar 2 noiembrie, pe care de cele mai multe ori, lumea o confundă cu Ziua Tuturor Sfinților, fixată pe data de 1 a aceleiași luni.
Ziua Tuturor Sfinților a apărut din nevoia de a stabili o sărbătoare care să onoreze numeroșii martiri lăsați în urmă de persecuțiile suferite de creștini. Data de 1 noiembrie, a fost stabilită la Roma, de Papa Grigore al III-lea, iar la nivelul general al lumii catolice, de Papa Grigore al IV-lea (827-844), care a decretat oficial în anul 835 că 1 noiembrie este Sărbătoarea Tuturor Sfinților.
Ce se mănâncă sau se împarte de Ziua Morților, respectiv Ziua Tuturor Sfinților
Dincolo de tradiția de a merge la cimitir pentru a duce flori celor decedați de Ziua Tuturor Sfinților, în Spania există diverse tradiții culinare. Catolicii nu au parastase, astfel că aceste tradiții se desfășoară, în general, în cadrul familiei.
În Insulele Canare, sărbătoarea numită „Finaos” reunește familia în jurul mesei pentru a aminti povești și anecdote despre cei trecuți. În Galicia, Țara Bascilor sau Catalonia, se prăjesc castane la foc în cadrul sărbătorilor denumite Samhain, Gaztañerre Eguna și respectiv La Castanyada.
În plus, în Jaén, localnicii ies pe stradă pentru a acoperi încuietorile caselor cu un amestec de făină și apă („gachas”), tradiția spunând că astfel alungă spiritele rele, care s-ar putea infiltra pe aici.
Dar există și dulciuri tradiționale numite panellets sau panets, gătite din făină de migdale, ca niște fursecuri, consumate împreună cu un păhărel de vin dulce, muscat. Se decorează cu semințe de pin sau se prepară cu diverse arome, ciocolată etc.
În Italia există colva, un dulce specific regiunii Puglia, dar întâlnit și în alte zone. Rețeta variază, însă de obicei este un amestec de grâu fiert, fructe uscate, miere și nuci. Colva este dulce, ușor crocantă și aromată, simbolizând legătura dintre generații și memoria celor plecați și seamănă oarecum la gust cu coliva românească.
Românii merg la biserică, ducând colivă, vin și colac pentru a fi sfințite și le împart apoi celor nevoiași sau familiei. Rețeta de colivă înclude grâu-arpacaș, zahăr și arome, iar grâul se spală în 9 ape înainte de a fi fiert.
De multe ori, se gătesc mâncărurile preferate ale celor trecuți în neființă și se pun la masa de familie sau se împart. În Ardeal, unde catolicii sunt în număr mare, se sărbătoresc ambele zile de cele mai multe ori.
