foto: pexels.com/@Maria Tyutina
Focare de Pesta Micilor Rumegătoare ( ovine/caprine ) au fost depistate, în premieră, atât în România, cât și în Grecia, la jumătatea lunii iulie. O publicație elenă regională acuză, invocând surse din Ministerul Agriculturii de la Atena, că boala a ajuns în Grecia, ca urmare a importurilor de ovine și caprine din România.
”Acum, autoritățile elene își concentrează investigațiile pe importurile de oi și capre din România în Thessalia, într-un efort de a urmări pe deplin parcursul virusului mortal”, notează site-ul Larissa Press.
Platforma internațională unde sunt raportate alertele privind bolile la animale arată că primul focar a fost declarat în Grecia înaintea celui din România.
Cronologia izbucnirii focarelor în Grecia
G4Food a consultat sistemul de alertă al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor și a descoperit că primul focar de Pesta Micilor Rumegătoare a izbucnit în Grecia, în data de 8 iulie 2024, la specia caprine.
Potrivit hărții adiacente, focarul a fost înregistrat între localitățile Mourgkani ( Murgani ) și Kastraki, aproape de Meteora. Numărul animalelor din focar: 50.
În 12 iulie 2024, s-au declanșat două focare, cu 5, respectiv 65 de capre/oi, în aceeași localitate, Kastraki.
În 15 iulie, un nou focar, tot în Kastraki: 40 de animale din specia caprine și ovine
În 16 iulie, focar cu 5 caprine ( Kastraki )
În 17 iulie, un focar cu 5 caprine ( Kastraki ).
Tot în 17 iulie, un alt focar, la specia ovine, 50 de animale, în localitatea Domeniko, situată la nord de Larissa.
Publicația de limba greacă ekhatimerini.com a informat, într-un articol din 19 iulie 2024, despre focarele de PMR izbucnite în regiunea Thessalia, prezentând ca dată de izbucnire a focarelor 11 iulie, fără să precizeze ca sursă Sistemul de alertă internațional care menționează ca dată primă 8 iulie.
Publicația greacă citată mai sus explică originea virusului prin achizițiile de ovine și caprine din Turcia:
”Tesalia a fost lovită de inundații devastatoare în septembrie 2023 și mii de animale de fermă s-au înecat. Pentru a-și reface efectivele, fermierii au apelat la o companie locală care a importat, ieftin, oi și capre din Turcia fără certificate de sănătate. Peste rumegătoarelor mici este endemică în Turcia.
”O companie din orașul Trikala a cumpărat oile și caprele și le-a revândut în toată Grecia, fără certificate”, a declarat guvernatorul Tesaliei, Dimitris Kouretas.
Toate oile și caprele din apropierea zonelor infectate, peste 100.000 într-o singură locație, vor fi testate în următoarele zile, a spus Kouretas, și ar putea trebui eutanasiate”.
În acest caz, dacă Ministerul grec al Agriculturii caută originea virusului în România, ar putea să meargă pe o pistă falsă.
Pesta rumegătoarelor mici în România
Primul focar de pestă a rumegătoarelor mici a izbucnit în România în 15 iulie 2024, potrivit raportării în Sistemul internațional de alertă. În comunicatul publicat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ( ANSVSA ), în 20 iulie, este menționat că primele cazuri de îmbolnăvire au apărut în data de 11.07.2024, urmate de mortalități în zilele următoare, la o fermă din județul Tulcea.
ANSVSA a mai precizat că ”medicii veterinari au suspicionat ( inițial, n.m. ) evoluția unor afecțiuni pulmonare de origine bacteriană exacerbate de temperaturile extrem de ridicate din această perioadă”
Apoi, au fost recoltate probe pentru examen de laborator la Laboratorul Sanitar Veterinar Județean Tulcea, iar pentru extinderea investigațiilor pentru boli virale au fost trimise probe la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA), care a diagnosticat prezența virusului PMR.
G4Food amintește că în data de 16 iulie, presa locală a informat despre descoperirea a zeci de cadavre de oi aruncate într-o groapă în Babadag, mirosul pestilențial fiind resimțit de localnici de peste 2 săptămâni. Știrea a fost preluată, în zilele următoare, de presa centrală, dar ANSVSA nu a oferit până în prezent date oficiale despre originea animalelor moarte și cauza morții acestora. ANSVSA nu a precizat că ar fi vreo legătură între cadavrele de ovine din groapa de la Babadag și focarul de PMR din ferma din același județ.
Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) a confirmat în 19 iulie 2024 prezența virusului PMR în probele prelevate de la oile dintr-o fermă comercială, cu un efectiv de 49.091 de oi, din localitatea Baia, județul Tulcea.
Măsuri sanitare veterinare
Imediat a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor constituit la nivelul Instituției Prefectului Județului Tulcea, în care s-a prezentat planul de acțiune pentru combaterea bolii și măsurile de prevenire a extinderii acesteia cu stabilirea responsabilităților instituțiilor care vor colabora pentru îndeplinirea acestuia.
Conform legislație în vigoare s-a decis uciderea imediată a întregului efectiv de ovine, urmat de ecarisarea cadavrelor prin îngropare pe teritoriul fermei, într-o locație avizată de Garda Națională de Mediu și Sistemul de Gospodărirea a Apelor Tulcea.
În jurul focarului s-au delimitat zonele de protecţie (3km) şi de supraveghere (10km) și s-au luat măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor și mijloacelor de transport. Toate exploatațiile comerciale de ovine și caprine din județul Tulcea, au fost notificate și verificate în vederea respectării măsurilor de biosecuritate.
Au fost notificate județele limitrofe Constanța, Ialomița, Brăila, Galați, Călărași, precum și Comisia Europeană și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală.
Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele. Boala se transmite în principal prin contact direct. Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%.
ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în activitatea de comerț cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA județene, pentru a își proteja efectivele de rumegătoare mici de această boală.
Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.
ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine şi al cetăţenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate, anunţarea imediată a serviciilor veterinare despre suspiciunile la animale şi la respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorităţi pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul ţării noastre.
La această oră, situația este sub control, au fost luate toate măsurile adoptate în cadrul CLCB pentru gestionarea unui focar de PRM și nu există posibilitatea afectării sănătății populației.
Ancheta epidemiologică este în desfășurare.
În Europa, la această dată (20.07.2024) sunt confirmate mai multe focare de PMR în exploatații mixte de capre și oi din Regiunea Thessalia, Grecia. PMR a fost semnalată prima dată pe continent, în anul 2018, când a fost diagnosticat primul focar în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de graniţa cu Turcia.
Ce este Pesta Micilor Rumegătoare
Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) este o boală virală foarte gravă, care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice şi sălbatice, foarte contagioasă şi cu o evoluţie foarte severă, terminată prin exitus în proporţie de 70 %. Clinic, boala se caracterizează prin evoluţie de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră şi tulburări generale, digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, în unele cazuri prin pneumonie sau bronhopneumonie.
PMR a fost descrisă pentru prima dată în anul 1942 de L. Gargadennec şi A. Lalanne în Coasta de Fildeş, care au sesizat că maladia studiată de ei prezenta unele diferenţe clinice şi epidemiologice faţă de evoluţia pestei bovine la ovine, cu care se asemăna într-o oarecare măsură şi cu care putea fi confundată. Studiile care au urmat s-au axat în special pe proprietăţile agentului etiologic, demonstrând că acesta este asemănător, dar nu identic, cu virusul pestei bovine, de care se deosebeşte genetic şi antigenic.
Este un virus ARN anvelopat, cu geometrie sferică, diametru de 150 nm şi genom linear. Este foarte asemănător antigenic cu virusul pestei bovine. Are o rezistenţă relativ redusă la acţiunea agenţilor fizici şi chimici, fiind distrus în 60 minute la 50°C, cu o perioadă de înjumătăţire de 2 ore la 37°C. Este distrus de ph-ul ≤4 sau ≥11. Este foarte sensibil la alcool, fenol şi majoritatea substanţelor dezinfectante. Hidroxidul de sodiu 2% îl distruge în 24 de ore. Refrigerarea şi congelarea îl conservă.
PMR nu se transmite la om.
