Fermierii vor putea primi despăgubiri între 200 şi 250 de euro pe hectar pentru culturile distruse de secetă în acest an, suprafaţa calamitată până în prezent fiind de aproape două milioane de hectare la porumb şi floarea-soarelui şi de 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
„Avem constituite Comisiile de situaţii de urgenţă la nivelul direcţiilor agricole, prefectură, primărie. Din estimări, calamitatea este undeva la aproape două milioane de hectare la culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, şi la 100.000 de hectare la culturile de toamnă, grâu şi rapiţă. Aici procesele verbale sunt finalizate, pentru că nu mai avem decât foarte puţin de recoltat”, a afirmat Barbu.
500-600 milioane de euro despăgubiri, de la jumătatea lui septembrie
Acesta a subliniat că producţia totală de grâu din acest an va depăşi 7 milioane de tone, iar pierderile din cauza secetei nu vor fi foarte mari, însă nu acelaşi lucru se va întâmpla la porumb şi floarea-soarelui, unde se vor înregistra pierderi semnificative din cauza secetei. Şeful MADR a menţionat că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro.
„La porumb şi la floarea-soarelui vor fi pierderi semnificative din cauza secetei, pentru că avem deja aproape două milioane de hectare afectate. Vrem să finalizăm până pe 15 septembrie evaluarea şi, din discuţiile pe care le-am avut, intenţionăm să dăm despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar.
Facem solicitări pentru culturile afectate de secetă la Comisia Europeană, în primul rând pentru pomicultură, vii şi legume în câmp, dar şi pentru cultura mare vom solicita bani de la Comisia Europeană. Aşteptăm să vedem sumele pe care Comisia le va aloca pentru secetă. Dacă nu, vom aloca din bugetul naţional. Suma totală estimată este între 500 şi 600 de milioane de euro”, a subliniat Florin Barbu. Potrivit sursei citate, solicitările către Executivul comunitar vor fi trimise în această săptămână, având în vedere că de la 1 august CE va intra în vacanţă, în timp ce banii ar putea veni în jurul datei de 15 septembrie.
Despăgubirile, doar în funcție de gradul de calamitate, nu și de culturi sau zone
În opinia ministrului Agriculturii, toţi fermierii vor primi în mod egal despăgubirile pentru secetă, în funcţie de gradul de calamitate, având în vedere modificările aduse unui ordin de ministru privind metoda prin care se stabileşte gradul de afectare şi modul de calcul al despăgubirilor pentru fermieri.
„La secetă e clar: toată lumea va primi în mod egal. Se va stabili un cuantum de 100% pentru calamitate, să spunem 200-250 euro pe hectar şi dacă are afectată 30% din suprafaţă va primi proporţional. Nu mai dăm după mecanismul anterior, pentru că aşa este echitabil, ca toţi fermierii să primească în mod egal. Eu nu fac diferenţe între fermierii din diferite zone”, a explicat Florin Barbu.
Irigațiile fac diferența când e secetă
Ministrul a adăugat că în zonele unde s-a irigat nu au fost probleme legate de secetă, fiind vorba de circa 1,2 milioane hectare. Pe de altă parte, el a menţionat că foarte multe societăţi sunt în pericol de insolvenţă, iar MADR va încerca să intervină urgent cu un mecanism prin care să le fie amânate ratele la bănci o anumită perioadă, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii băncilor şi cu cei de la BNR.
„Când eram director general al ANIF se irigau 180.000 de hectare; în momentul de faţă se irigă undeva la peste 1,2 milioane hectare. Asta înseamnă că nu ne afectează, practic, partea de cantitate de cereale, dar afectează cumva partea financiară a societăţilor. Foarte multe societăţi sunt în pericol de insolvenţă. Aici trebuie să intervenim cu un mecanism.
O să am o discuţie cu băncile luni, voi face o solicitare şi la BNR, pentru că trebuie să găsim un mecanism prin care să vedem cum putem să suspendăm ratele la credite, dobânzile, timp de un an. Încep discuţiile cu băncile mai întâi şi apoi la BNR. Această măsură trebuie luată urgent, obligatoriu de la 1 august, pentru că altfel degeaba le dau eu în septembrie despăgubiri, pentru că vin şi îi execută şi intră firmele în insolvenţă.
Pot spune că sumele care vor fi date pe despăgubiri nu vor intra sub incidenţa executării silite. Voi trece expres în actul normativ ca sumele să fie utilizate doar pentru funcţionare şi nu vor fi supuse executării silite”, a concluzionat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
România a obţinut anul trecut o producţie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,208 milioane hectare, în timp ce producţia de porumb boabe a fost de 8,522 milioane de tone de pe 2,373 milioane hectare.