Stațiunea viticolă Drăgășani a împlinit 90 de ani. Instituția care a creat soiuri românești cunoscute în lume are doar trei cercetători și se confruntă cu probleme de finanțare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, una dintre primele unități de profil din România, a aniversat 90 de ani de activitate. Instituția care a contribuit la dezvoltarea unor soiuri de viță-de-vie precum Victoria, Crâmpoșia selecționată, Novac și Negru de Drăgășani se confruntă însă cu o lipsă acută de personal și cu subfinanțarea cercetării, notează Agenția Agerpres, citată de G4Media.

Evenimentul aniversar, organizat joi, a reunit specialiști din domeniu, foști și actuali angajați ai stațiunii, care au vorbit despre contribuția acesteia la viticultura românească, dar și despre dificultățile care îi pun în pericol activitatea.

Potrivit reprezentanților instituției, stațiunea are în prezent opt angajați, dintre care numai trei sunt cercetători științifici. Necesarul ar fi de cel puțin zece cercetători pentru desfășurarea activității la un nivel corespunzător.

„Suntem prima stațiune de cercetare, alături de stațiunea de la Odobești, din țară. Suntem înființați în anul 1936. Acum am împlinit 90 de ani și așteptăm centenarul. Este o perioadă încărcată de istorie, o perioadă în care s-au perindat foarte mulți cercetători care au adus plusvaloare unității”, a declarat secretarul științific al stațiunii, inginerul doctor Sergiu Gorjan, citat de Agerpres.

Acesta a amintit câteva dintre soiurile create la Drăgășani, printre care Victoria, Crâmpoșia selecționată, Crâmpoșia aromată, Vilarom și Negru de Drăgășani.

În opinia sa, una dintre problemele majore este dificultatea de a atrage și păstra tinerii specialiști. Salariile mici de la începutul carierei și condițiile de lucru îi determină pe mulți dintre cei care intră în sistem să plece după o perioadă.

Academia de Științe Agricole caută soluții pentru salvarea stațiunii

Prezent la aniversare, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, profesorul universitar doctor Florin Stănică, a declarat că stațiunea Drăgășani trebuie să rămână un reper al cercetării viticole din România.

Acesta a atras atenția că cercetarea agricolă a fost neglijată timp de mai multe decenii, iar unele unități de profil au dispărut din lipsa finanțării.

„Din păcate, la un moment dat România a uitat că trebuie să-și finanțeze cercetarea și timp de foarte mulți ani, chiar mai mult de 20 de ani după 1989, unitățile de cercetare, o parte din ele au supraviețuit, altele au dispărut, din păcate. Drăgășani a fost salvat”, a afirmat Florin Stănică.

El a subliniat că stațiunea are un rol important pentru întreaga viticultură din Oltenia, atât prin activitatea de ameliorare a viței-de-vie, cât și prin colecțiile de resurse genetice autohtone pe care le păstrează.

Președintele ASAS a făcut apel la universitățile cu facultăți de profil, la autoritățile locale și la producătorii de vin să sprijine instituția.

Potrivit acestuia, stațiunea urmează să treacă printr-un proces de evaluare, iar în perioada următoare trebuie identificate soluții pentru creșterea finanțării și atragerea tinerilor cercetători.

Florin Stănică a amintit și legătura directă dintre activitatea stațiunii și industria vinului din regiune. Numeroase crame din Podgoria Drăgășani cultivă și folosesc soiuri create de cercetătorii instituției.

De la Victoria la Negru de Drăgășani. Soiurile create în 90 de ani de cercetare

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani a fost înființată în 1936, prin ordin al Ministerului Agriculturii. Scopul inițial a fost modernizarea viticulturii românești după criza provocată de filoxeră, care a distrus numeroase podgorii europene și românești la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Instituția a fost amplasată în Podgoria Drăgășani, una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale țării. Activitatea a început cu două laboratoare mici, destinate analizei vinurilor și prognozei manei.

În 1938, stațiunea a achiziționat un teren de 6,5 hectare. Doi ani mai târziu, pepiniera viticolă din Valea Oltului, înființată în 1897 și cu o suprafață de 142 de hectare, a fost integrată în aceeași unitate.

Perioada de maximă dezvoltare a fost între 1957 și 1994, când cercetătorii de la Drăgășani au creat mai multe soiuri care au devenit cunoscute în viticultura românească.

Printre cele mai importante se numără:

• – Victoria (1978), soi de struguri de masă creat de dr. Victoria Lepădatu și dr. Gheorghe Condei, cu recunoaștere internațională.
• – Crâmpoșia selecționată (1972), soi alb obținut prin selecția rezultată din încrucișarea liberă a vechiului soi autohton Crâmpoșie.
• – Novac (1987), soi pentru vinuri roșii, obținut prin încrucișarea soiurilor Negru Vârtos și Saperavi.
• – Negru de Drăgășani (1993), soi destinat vinurilor roșii de calitate superioară, creat de o echipă condusă de ampelografii Lazăr Avram și Marin Neagu.

Activitatea de ameliorare a continuat și după anul 2000. În 2003 au fost omologate soiurile Alutus, obținut din Băbească neagră și Saperavi, și Vilarom, un soi aromat rezultat din încrucișarea Muscat Hamburg, Crâmpoșie și Muscat Ottonel.

Printre cele mai noi creații ale stațiunii se numără Crâmpoșia aromată, un soi românesc pentru vinuri albe, și Rusidava, soi destinat obținerii strugurilor albi. Cercetătorii au contribuit, de asemenea, la dezvoltarea unor clone de Cabernet Sauvignon 23, Muscat Ottonel 436 și Sauvignon Petit 24.

Păstrarea acestor soiuri și a colecțiilor genetice reprezintă una dintre mizele importante ale activității stațiunii, într-un moment în care lipsa personalului și finanțarea insuficientă pun presiune asupra viitorului cercetării viticole din România.