Organizațiile și antreprenorii din mediul rural cer Guvernului reguli mai simple pentru gospodăriile țărănești. Opt măsuri propuse pentru dezvoltarea satului românesc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Organizații, experți, producători locali și antreprenori din mediul rural solicită Guvernului un cadru legislativ unitar care să permită gospodăriilor țărănești să desfășoare mai multe activități economice, de la producție alimentară și gastronomie locală până la turism, meșteșuguri și servicii de ghidaj. O coaliție de inițiatori a transmis un memoriu Ministerului Agriculturii, în care propune opt direcții de reformă pentru simplificarea autorizării, fiscalității și controalelor.

Memoriul a fost transmis pe 13 noiembrie 2026 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), câte o copie ajungând și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Inițiatorii solicită constituirea unui grup de lucru interinstituțional, coordonat de MADR, care să armonizeze legislația și să stabilească reguli unitare pentru activitățile economice desfășurate în gospodăriile rurale.

Propunerea urmărește recunoașterea gospodăriei țărănești ca structură economică multifuncțională, în care pot funcționa simultan activități precum producția agricolă, prepararea și servirea mâncărurilor tradiționale, cazarea turiștilor, meșteșugurile, artizanatul și promovarea patrimoniului cultural local.
Gospodăriile rurale se confruntă cu reguli diferite pentru activități complementare
În prezent, activitățile desfășurate în aceeași gospodărie pot intra sub incidența unor reglementări diferite privind autorizarea, fiscalitatea și controalele.

Astfel, o gospodărie care produce alimente în cantități mici, gătește pentru turiști, comercializează obiecte artizanale și oferă servicii de ghidaj trebuie să respecte mai multe seturi de norme și proceduri administrative.

Inițiatorii memoriului consideră că această fragmentare legislativă descurajează diversificarea activităților economice și limitează dezvoltarea afacerilor de mici dimensiuni din mediul rural.

Prin armonizarea reglementărilor, gospodăria țărănească ar putea deveni un nod economic local, conectat la turiști, piețe locale și rețele de producători. Modelul ar contribui la dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și la crearea unor noi surse de venit pentru comunitățile rurale.

Cele opt măsuri propuse pentru dezvoltarea economiei rurale

Memoriul transmis autorităților include opt direcții de acțiune:

1. Corelarea strategiilor și legislației existente privind dezvoltarea rurală, ecoturismul, Punctele Gastronomice Locale, traseele turistice de interes național și activitățile meșteșugărești.

2. Recunoașterea gospodăriei multifuncționale, prin integrarea activităților deja reglementate și introducerea unor categorii noi, precum meșteșugari, artizani, artiști tradiționali și prestatori de servicii rurale.

3. Simplificarea și armonizarea normelor, inclusiv a celor sanitar-veterinare aplicabile micilor producători și Punctelor Gastronomice Locale, în special pentru produsele alimentare artizanale și conservele realizate în cantități mici.

4. Extinderea certificărilor de sustenabilitate și autenticitate, pentru produsele și serviciile care valorifică resursele și tradițiile locale.

5. Unificarea fiscalității și a controalelor, astfel încât gospodăriile care desfășoară mai multe activități economice să nu fie supuse unor regimuri administrative și fiscale suprapuse.

6. Sprijinirea comunităților de pe traseele turistice naționale, prin facilitarea dezvoltării serviciilor locale de gastronomie, cazare și a altor activități economice de mici dimensiuni.

7. Integrarea protecției patrimoniului cultural și a cunoștințelor tradiționale în mecanismele de dezvoltare economică rurală, inclusiv prin instrumente de proprietate intelectuală și certificare.

8. Măsuri dedicate sectorului piscicol, în special în Delta Dunării, prin simplificarea achiziției peștelui direct de la pescarii autorizați și reglementarea unui sistem adecvat de descărcare a capturii proprii.

Punctele Gastronomice Locale generează peste 2.000 de locuri de muncă

Inițiatorii memoriului susțin că există deja modele funcționale de diversificare a economiei rurale, iar legislația ar trebui adaptată la realitățile din teren.

Un exemplu este reprezentat de Punctele Gastronomice Locale (PGL), considerate una dintre formele de antreprenoriat rural dezvoltate în România în ultimii ani.

Potrivit datelor centralizate în Registrul PGL începând din 2018, numărul anual al autorizărilor a crescut cu peste 100% după adoptarea legislației dedicate acestor structuri.

Activitatea PGL-urilor este estimată să genereze în prezent peste 2.000 de locuri de muncă și să stimuleze producția locală, prin achiziția de materii prime de la gospodării și mici producători din comunitate.

Modelul are și o componentă intergenerațională, prin implicarea mai multor membri ai familiei în activitate și crearea unor oportunități care îi pot încuraja pe tineri să rămână în mediul rural.

Un alt exemplu este rețeaua națională de destinații de ecoturism, care generează anual peste 1.000 de locuri de muncă active și aproximativ 400.000 de înnoptări în structuri mici de cazare din zone rurale, inclusiv în apropierea ariilor naturale protejate.

De asemenea, Via Transilvanica a atras peste 120.000 de drumeți din 60 de țări în 2025, demonstrând potențialul economic al conectării comunităților rurale la trasee turistice de interes național.

„Gospodăria tradițională poate deveni o mică întreprindere multifuncțională”

Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 și coinițiator al demersului, susține că gospodăriile rurale ar trebui să poată combina mai multe activități economice fără să fie obligate să gestioneze proceduri administrative separate pentru fiecare dintre ele.

„Satul românesc poate dezvolta o economie locală diversificată, nu doar agricultură. Gospodăria tradițională poate deveni o mică întreprindere multifuncțională, conectată la turiști, piețe locale și rețele de producători. Avem deja modele funcționale de gospodării diversificate și experiență acumulată în ultimii ani”, a declarat acesta.

Potrivit lui Teodor Frolu, fragmentarea actuală a reglementărilor limitează potențialul economic al satului românesc.

Acesta solicită MADR și ministerelor partenere organizarea unei întâlniri de lucru pentru stabilirea unui calendar și a unui cadru de implementare a reformei, pe care inițiatorii o consideră importantă pentru turismul regenerativ și economia rurală.

Inițiativa este lansată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Platforma România Tradițiilor Creative, alături de un grup de experți implicați în elaborarea propunerilor.