Chef Liviu Balint își închide restaurantul din Cluj/ Declarație șoc: „Nu mai vreau să trăiesc de pe o zi pe alta. Lumea nu mai apreciază mâncarea bună, la restaurant”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Taxele, salariile, chiria și scăderea numărului de clienți au făcut ca afacerea să nu mai fie rentabilă. Chef Liviu Balint, finalist MasterChef România, a anunțat închiderea restaurantului Ristorante Gemellini din Cluj-Napoca, după opt ani de activitate. Antreprenorul spune că ajunsese să plătească lunar aproximativ 100.000 de lei pentru taxe, chirie, utilități și alte costuri.

Potrivit antreprenorului, presiunea financiară acumulată în ultimii ani a făcut ca businessul să nu mai ofere perspectiva unui profit suficient pentru a justifica efortul.

42.000 de lei către stat și 30.000 de lei chiria

Una dintre cele mai importante probleme invocate de Liviu Balint este nivelul cheltuielilor fixe. Acesta susține că numai într-o singură lună a avut de achitat aproximativ 42.000 de lei către stat, în timp ce chiria restaurantului a ajuns la circa 30.000 de lei.

Asta înseamnă aproximativ 72.000 de lei înainte de plata utilităților, iar antreprenorul estimează că, după adăugarea acestora și a celorlalte costuri, factura lunară ajunge la aproximativ 100.000 de lei.

„Azi a fost o zi grea. Grea din cauza faptului că am avut de luat o decizie foarte grea, și anume aceea de a închide restaurantul, restaurantul din Cluj, deschis în 2018. Uite că avem 8 ani de când suntem pe piață în HoReCa. Am închis din cauza faptului că nu mai găsești oameni competenți pe piață, iar aceia pe care îi găsești sunt foarte scumpi. De taxele la stat nu mai vorbim, că sunt aproape imposibil de plătit: impozite, taxe după salarii, tot. Luna trecută am avut vreo 42.000 de lei de plătit către stat, chirie vreo 30.000 de lei, adică vreo 70.000 de lei, fără utilități. Cu utilități, punem rotund 100.000 de lei”, a transmis chef Liviu Balint, potrivit Clujenii.ro

„Ca să produci 100.000 de lei pe lună, trebuie să vinzi”

În opinia lui Liviu Balint, problema nu este însă doar reprezentată de cheltuieli. Antreprenorul vorbește și despre o schimbare importantă în comportamentul consumatorilor.

Acesta consideră că o parte dintre clienții care obișnuiau să meargă la restaurante s-au orientat către variante mai ieftine de alimentație, precum șaormeriile, localurile cu burgeri și covrigăriile.

„Ca să produci 100.000 de lei pe lună, trebuie să vinzi. Trebuie să ai clienți, iar clienții nu mai sunt în HoReCa. Clienții s-au îndreptat către șaormerii, către burgerii, către covrigării, unde este mult mai ieftin să mănânci și să umpli mațul”, susține chef-ul.

Balint spune că restaurantele clasice se confruntă astfel cu o dublă presiune: pe de o parte, costurile de funcționare cresc, iar pe de altă parte, clienții sunt tot mai atenți la preț.

„Lumea nu mai apreciază mâncarea bună la restaurant. Sunt foarte puțini aceia care mai merg și mănâncă la restaurante și apreciază”, afirmă antreprenorul.

Forța de muncă, una dintre marile probleme ale HoReCa

Liviu Balint afirmă că găsirea unor oameni competenți a devenit dificilă, iar personalul disponibil este costisitor.

În același timp, antreprenorul spune că nu a dorit să recurgă la angajarea de personal din afara țării doar pentru a menține restaurantul în funcțiune.

„Iar restaurantele au început să folosească tot mai mult personal din afara țării, doar pentru a reuși să se mențină la suprafață. Eu am refuzat să fac treaba asta. Nu e că am ceva personal cu ei. Pur și simplu nu am vrut să lucrez cu personal strain, numai de dragul de a ține deschis și să supraviețuiesc.

Nu vreau să supraviețuiesc. Eu mi-am făcut un business în restaurant, în HoReCa, pentru a face bani. Nu se mai fac bani. Dacă nu mai fac bani, închid, tată. Ceea ce fac eu: am închis. Pentru că nu se mai fac bani.”

De ce a ales să închidă înainte de lunile dificile

Decizia vine și într-un moment pe care antreprenorul îl consideră favorabil pentru ieșirea din business. Balint explică faptul că lunile de iarnă, noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie, pot pune o presiune suplimentară asupra restaurantelor.

În cazul său, problema era că, dacă activitatea ar fi continuat într-un ritm insuficient, ar fi putut ajunge să finanțeze restaurantul din propriul buzunar.

„Închid în perioada asta, cât am făcut bani vara, pentru că vor veni lunile de iarnă grele, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, în care voi fi nevoit cu siguranță să aduc bani de acasă.”

„În ultimii ani de zile, statul pune piciorul în gât tot mai tare, mai tare te apasă, mai tare, până când te lasă fără aer. Nu mai vreau să trăiesc de pe o zi pe alta din cauza statului, oamenilor care lucrează în domeniul ăsta… și închid.”

Antreprenorul spune că, în ciuda dificultății momentului, decizia i-a adus și un sentiment de eliberare.

„Nicio problemă. Mă simt bine că închid, mă simt eliberat. Nu mai vreau să mai stau în mizeria în care am stat în ultimii doi ani de zile.”