Agricultura românească ar putea produce mai multă valoare în țară. Ce înseamnă programul AgriConnect pentru fermieri și pentru alimentele de pe masa noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România are resurse agricole importante și produce cantități mari de materii prime. Însă o parte considerabilă din valoarea acestora se pierde înainte ca produsele să ajungă pe rafturile magazinelor sau pe mesele consumatorilor. Dezvoltarea industriei de procesare este una dintre direcțiile pe care autoritățile și instituțiile financiare internaționale vor să le susțină prin programul AgriConnect al Băncii Mondiale.

Potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, România are potențialul de a deveni un furnizor strategic de produse agroalimentare atât pentru regiune, cât și pentru piața europeană, însă acest obiectiv depinde de investiții, tehnologie și consolidarea întregului lanț alimentar.

AgriConnect, programul prin care agricultura românească poate atrage investiții

Ministerul Finanțelor pregătește un nou program destinat agribusinessului, bazat pe instrumentul AgriConnect, lansat de Banca Mondială în 2025. Acesta face parte din strategia instituției de transformare a agriculturii la nivel global. Banca Mondială și-a propus să dubleze finanțarea anuală pentru agribusiness până la aproximativ 9 miliarde de dolari pe an până în 2030.

„În cadrul programului de relansare economică, la Finanțe avem în această perioadă în lucru un nou program major pentru agribusiness: finanțarea industriei de procesare agroalimentară și a micilor fermieri din România prin noul instrument lansat de Banca Mondială în 2025, AgriConnect”, a transmis Alexandru Nazare.

Programul a intrat în faza de implementare în acest an, prin primele acorduri-cadru negociate între Banca Mondială și guvernele participante. România a început dialogul privind participarea încă din toamna anului trecut.

Mai mult decât producție: accent pe procesare și valoare adăugată

Una dintre principalele provocări ale agriculturii românești este faptul că materia primă este produsă în cantități mari, însă procesarea rămâne limitată. În lipsa unor facilități moderne și a accesului la finanțare, o parte importantă din valoarea produselor agricole este pierdută înainte ca acestea să ajungă la consumator.

În cadrul întâlnirilor desfășurate în această săptămână cu reprezentanții Băncii Mondiale și ai Ministerului Agriculturii, autoritățile au discutat despre modalitățile prin care micii fermieri pot trece de la agricultura de subzistență la afaceri viabile și profitabile.

„Una dintre principalele probleme ale agriculturii românești este că producem mult, dar procesăm și valorificăm prea puțin. Prea mulți fermieri mici nu au acces la capital, depozitare, logistică, tehnologie sau piețe stabile, iar o parte importantă din valoarea adăugată se pierde înainte ca produsele să ajungă la consumator”, a explicat Alexandru Nazare, citat de Agerpres.

Sprijin pentru întregul lanț agroalimentar

Potrivit ministrului, proiectul destinat României ar trebui să răspundă nevoilor reale ale agriculturii locale și să completeze fondurile europene existente, fără a le dubla.

Obiectivul este susținerea tuturor etapelor din lanțul agroalimentar: producția în fermă, procesarea, depozitarea, ambalarea, distribuția și exportul produselor.

În același timp, autoritățile urmăresc dezvoltarea unor instrumente financiare adaptate sectorului agricol, care să includă capital de lucru, finanțări pentru investiții și fonduri de capital destinate dezvoltării companiilor din domeniu.

„Prin IFC (International Finance Corporation) – componenta Grupului Băncii Mondiale dedicată sectorului privat – putem atrage totodată capital privat, expertiză și parteneri internaționali”, a precizat ministrul.

Investițiile ar trebui să genereze efecte în economie

Un criteriu important în construirea programului este utilizarea eficientă a fondurilor publice, astfel încât acestea să producă efecte economice pe termen lung.

Potrivit lui Alexandru Nazare, fiecare resursă publică investită ar trebui să contribuie la dezvoltarea procesării în România, la crearea de locuri de muncă, la creșterea exporturilor și a veniturilor fermierilor, precum și la păstrarea unei valori adăugate mai mari în economia națională.

De la exportul de materii prime la exportul de produse cu valoare adăugată

Viziunea prezentată de Ministerul Finanțelor urmărește transformarea agriculturii românești dintr-un sector orientat în principal către exportul de materii prime într-unul capabil să producă, să proceseze și să exporte produse agroalimentare cu valoare adăugată.

„România poate deveni un furnizor strategic de produse agroalimentare pentru regiune și pentru Europa. Dar acest potențial nu se transformă singur în rezultate. Avem nevoie de ferme mai competitive, de asociere, investiții, tehnologie și o industrie de procesare mult mai puternică”, a afirmat Alexandru Nazare.

Oficialul a subliniat că facilitățile financiare oferite de instituțiile internaționale trebuie să ajungă efectiv în economia reală. Și să stimuleze investițiile private, într-un mod compatibil cu obiectivele României privind sustenabilitatea finanțelor publice.