Un arhitect britanic a pus pe picioare o grădină urbană în Santiago de Compostela. Scopul? Autoconsum, anti-stres, dar și salvarea legumelor și fructelor autohtone uitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În inima orașului Santiago de Compostela, sediul fundației renumitului arhitect britanic David Chipperfield se găsește într-o casă istorică a orașului (Casa RIA). Construcția e specială, dar cel mai important este secretul pe care îl ascunde în spatele zidurilor: un proiect gastronomic și ecologic fascinant, scrie El Pais. Ai zice, dată fiind profesia proprietarului, că e vorba de un design special sau o soluție arhitecturală, dar e vorba de fapt de o grădinî urbană experimentală, organizată cu un scop declarat: salvarea legumelor și fructelor autohtone uitate de o societate deprinsă să cumpere fructe din supermarket. Care multe nici nu vin din țara de origine.

Foto: Instagram Casa RIA/ Colaj G4Food

Legume și fructe transformate în mâncăruri simple

Pe terasa cantinei, pe o masă de piatră mângâiată de soare, stau mărturiile unui mic dejun abia încheiat: o ceașcă goală, urme de unt și un borcan cu dulceață de portocale galiciene. Un mic dejun obișnuit la Casa RIA.

Aici, portocalele din dulceață provin din livezile locale din Barbanza. „Vrem să punem în valoare aceste fructe locale, pe care oamenii le lasă adesea să se strice în copaci, fără să le recunoască adevărata valoare”, explică echipa studioului de arhitectură.

De la balconul etajului superior, laureatul premiului Pritzker, arhitectul David Chipperfield, își rotește privirea peste oaza sa urbană. Grădina este un amestec spectaculos între o pajiște englezească plină de polenizatori și o paletă de legume de un verde crud: salată, vinete, dovlecei, roșii, porumb autohton și plante de mazăre. Toate cresc în brazde perfect paralele, trasate parcă cu rigla de proiectare.

Alianța dintre trei oameni cu profesii complet diferite

Pentru ca acest vis să prindă viață, Fundația RIA a adus laolaltă trei minți strălucite, fiecare expertă în propriul domeniu:

• Santiago Pérez (fermierul): Fost pilot de aviație în Florida, Pérez a coborât din ceruri pentru a se dedica trup și suflet pământului. A devenit celebru în 2010, când a salvat de la dispariție un soi legendar de mazăre-lacrimă autohtonă. Astăzi, el coordonează lucrările agricole din curtea fundației.

• Iago Pazos (chef-ul): Renumitul bucătar se află la cârma bucătăriei de la A Cantina, spațiul unde mănâncă zilnic cei peste 30 de angajați ai studioului, dar care este deschis și publicului larg.

• Lucía Escrigas (arhitecta): Coordonatoare de proiecte strategice, Lucía are rolul de „documentarist” al grădinii, colectând date, realizând tabele de performanță a plantelor și fișe didactice pentru vizitatori.

Ce se mănâncă la Cantina RIA

La „A Cantina”, meniul săptămânal este conceput în strânsă legătură cu ritmul naturii și se bazează în totalitate pe recolta zilei din grădina urbană. Astfel, experiența culinară începe luni cu preparate realizate exclusiv din legume proaspete, continuă marțea cu paste făcute în casă, iar miercuri aduce în farfurii savoarea tradiției locale prin guiso, o tocăniță caldă specific galiciană.

Spre sfârșitul săptămânii, ziua de joi este dedicată peștelui proaspăt pescuit, în timp ce vinerea transformă atmosfera într-una relaxată, oaspeții fiind invitați să savureze preparate de tip street food, concepute special pentru a fi mâncate direct cu mâna.

Arhitecți care au pus mâna pe sapă

Grădina, amenajată pe un fost teren degradat și acoperit de moloz de foștii proprietari, a devenit rapid terapia antistres a biroului de arhitectură. În fiecare săptămână, angajații se programează în schimburi pentru a lăsa laptopurile și a pune mâna pe sapă. În acest sezon, li s-au alăturat și studenți de la Universitatea Yale, rezidenți în Spania. În magazia de unelte, cizmele de cauciuc și mănușile sunt aliniate meticulos, fiecare purtând numele posesorului.

Santiago Pérez recunoaște că lucrul cu arhitecții i-a schimbat perspectiva: „Este o simbioză perfectă. Eu îi învăț agricultură, iar ei m-au învățat disciplina liniilor drepte. Eu sunt anarhic din fire, dar ei m-au învățat să fac brazde perfect aliniate.”

În timp ce legumele cresc la umbra unui castan și a unui bătrân arbore, Chef Iago Pazos urmărește nerăbdător evoluția fiecărei plante, adaptându-și instant preparatele în funcție de ce oferă pământul în dimineața respectivă.

În căutarea gusturilor pierdute

Pentru echipa de la Casa RIA, proiectul nu este doar o formă de autoconsum sau un proiect anti-stres, ci și o armă de conștientizare împotriva schimbărilor climatice și o odă adusă biodiversității. Lucía Escrigas amintește o frază celebră a lui David Chipperfield, devenită mantră în bucătăria lor: „Ceea ce este local va deveni noul produs exotic.”

Planul pentru anul viitor este și mai ambițios. În colaborare cu Banca de Germoplasmă a Centrului de Cercetări Agrare din Mabegondo, echipa vrea să readucă la viață soiuri de roșii, ardei și cepe specifice Galiciei, dar complet dispărute din comerț. O încercare curajoasă de a le reaminti oamenilor gustul autentic al pământului pe care calcă în fiecare zi.