Agricultura regenerativă, susținută de giganții din industria alimentară / Ce beneficii și limite văd specialiștii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Agricultura și lanțul global de aprovizionare cu alimente generează aproape o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial, iar fermele sunt responsabile pentru aproape jumătate dintre aceste emisii. În același timp, agricultura se numără printre sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice, în condițiile în care temperaturile în creștere amenință culturile agricole din întreaga lume, potrivit CNN.

În acest context, agricultura regenerativă atrage tot mai mult interes din partea marilor companii din industria alimentară și a fermierilor. Susținătorii săi spun că aceste practici pot contribui la refacerea fertilității solului, la îmbunătățirea retenției apei și la creșterea rezilienței fermelor în fața fenomenelor meteo extreme.

Companii precum Nestlé, Unilever, PepsiCo, Carlsberg și Diageo și-au asumat deja obiective concrete legate de extinderea agriculturii regenerative în lanțurile lor de aprovizionare.

Agricultura regenerativă și rolul fertilității solului

„Nu a fost niciodată mai evident că sistemul nostru alimentar are nevoie de o schimbare”, afirmă Chuck de Liedekerke, CEO și cofondator al Soil Capital, o companie belgiană care îi recompensează pe fermieri pentru reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea calității solului prin practici de agricultură regenerativă orientate spre refacerea terenurilor.

„De secole, am epuizat fertilitatea naturală a solurilor noastre”, spune acesta.

„Dacă poți investi, prin practici regenerative, în fertilitatea acestor soluri, atunci întregul sistem poate deveni mai rezilient.”

Potrivit lui de Liedekerke, solul are capacitatea de a stoca carbonul absorbit de plante. Carbonul acumulat în sol este „unul dintre cei mai importanți factori ai fertilității”, contribuind și la creșterea capacității de retenție a apei. Acest lucru poate ajuta culturile agricole să reziste mai bine perioadelor de secetă.

În schimb, atunci când terenurile agricole sunt lucrate intensiv cu utilaje grele, o parte din carbonul stocat în sol este eliberat din nou în atmosferă.

Ce practici folosesc fermierii implicați în programele Soil Capital

Fermierii care colaborează cu Soil Capital se angajează să crească nivelul de carbon din sol prin adoptarea unor practici regenerative.

Printre acestea se numără:

• reducerea perturbării solului;
• reducerea utilizării îngrășămintelor chimice;
• creșterea diversității plantelor cultivate;
• folosirea culturilor de acoperire între două sezoane principale de producție;
• plantarea de arbori și alte tipuri de vegetație pe terenurile agricole.

Un exemplu cunoscut este agroforestierul (agroforestry), o practică prin care arborii sau arbuștii sunt cultivați pe aceeași suprafață împreună cu plantele agricole.

Soil Capital monitorizează cantitatea de carbon stocată în solurile fermierilor și emite certificate pentru îmbunătățirile realizate.

Aceste certificate sunt ulterior vândute companiilor partenere. Fiecare certificat reprezintă echivalentul unei tone metrice de emisii de CO₂ reduse sau eliminate și permite companiilor să își compenseze o parte dintre emisiile proprii.

Cum sunt recompensați fermierii

Prețul unui certificat variază între 20 și 60 de euro (aproximativ 23-69 de dolari).

Fermierii primesc 70% din valoarea încasată pentru aceste certificate.

„Ceea ce îi împiedică pe fermieri să adopte agricultura regenerativă este riscul pe care trebuie să și-l asume într-un context în care lucrează cu marje de profit foarte mici”, explică de Liedekerke.

„Un stimulent financiar este probabil cel mai important element pentru ca fermierii să schimbe practicile la scară largă”, adaugă acesta.

Nestlé și alte companii mari își schimbă lanțurile de aprovizionare

În aprilie, Soil Capital a anunțat un parteneriat multianual cu Nestlé, cea mai mare companie de alimente și băuturi din lume.

Nestlé și-a propus ca până în 2030 jumătate dintre ingredientele sale-cheie să provină de la fermieri care utilizează practici regenerative.

Potrivit celor mai recente date publicate de companie, aprovizionarea cu ingrediente este responsabilă pentru peste 70% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitatea grupului.

„Investim în sănătatea pe termen lung a bazei noastre de aprovizionare, consolidăm reziliența și ne concentrăm pe sănătatea solului”, declara Anita Wälz, director de sustenabilitate pentru Nestlé Europa, la momentul anunțării parteneriatului.

Interesul pentru agricultura regenerativă se extinde și în alte segmente ale industriei alimentare și ale sectorului băuturilor.

În luna mai, giganții Carlsberg și Diageo s-au numărat printre cele 40 de organizații care au semnat o declarație de intenție pentru extinderea agriculturii regenerative în propriile lanțuri de aprovizionare, în cadrul unui program dezvoltat de Sustainable Agriculture Initiative Platform.

La rândul său, Unilever și-a propus implementarea practicilor regenerative pe peste un milion de hectare până în 2030.

PepsiCo urmărește să extindă aceste practici pe 10 milioane de acri de teren care contribuie la producerea ingredientelor utilizate de companie, tot până în 2030.

Printre companiile care dezvoltă programe de compensare a emisiilor prin carbonul stocat în sol se numără și Agreena din Danemarca, care se descrie drept cel mai mare program de carbon în sol din Europa.

Există și scepticism privind impactul asupra climei

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), sechestrarea netă a carbonului în terenurile agricole ar putea compensa aproximativ 4% din emisiile globale anuale generate de activitățile umane pe parcursul restului acestui secol.

Totuși, nu toți experții sunt convinși că agricultura regenerativă poate avea un efect major asupra reducerii schimbărilor climatice.

„Ideea că vom putea stoca cantități mari de carbon în solurile agricole aflate în exploatare este, după părerea mea, puțin probabilă”, spune Timothy Searchinger, director tehnic pentru agricultură, silvicultură și ecosisteme în cadrul World Resources Institute.

Acesta afirmă că plantele de acoperire ar putea contribui la stocarea unei anumite cantități de carbon în timp.

Totuși, în prezent, aceste culturi ocupă mai puțin de 4% din suprafața terenurilor agricole din Statele Unite și se confruntă cu obstacole importante, inclusiv costuri suplimentare și timpul limitat disponibil pentru înființarea lor înainte de venirea iernii.

Searchinger mai spune că există și dezbateri științifice privind măsura în care practicile agricole fără arătură (no-till farming) contribuie la creșterea nivelului de carbon din sol.

Potrivit acestuia, majoritatea fermierilor americani care utilizează sisteme no-till continuă să are terenurile cel puțin o dată la câțiva ani, ceea ce ar putea anula o mare parte din beneficiile legate de stocarea carbonului.

„Sunt practici bune, dar nu fac foarte mult pentru climă”, afirmă specialistul.

El adaugă însă că agricultura regenerativă poate contribui la reducerea eroziunii solului și la îmbunătățirea retenției și calității apei.

Beneficiile invocate depășesc reducerea emisiilor

Chuck de Liedekerke susține că beneficiile agriculturii regenerative nu ar trebui analizate exclusiv prin prisma schimbărilor climatice.

Pe lângă carbonul stocat în sol, Soil Capital monitorizează și indicatori privind sănătatea solului, biodiversitatea și gestionarea apei.

„Nu este vorba doar despre reducerea nivelului gazelor cu efect de seră, ci despre stimularea fertilității solului”, spune acesta.

„Dacă nu există fertilitate, nu există ferme. Dacă nu există ferme, nu există hrană.”

În prezent, compania colaborează cu aproximativ 1.800 de fermieri care lucrează peste 500.000 de hectare de teren în șase țări.

Obiectivul declarat este extinderea programului la peste 10 milioane de hectare în următorul deceniu.

„Cred că, în următorii 10 ani, agricultura regenerativă poate deveni norma”, afirmă de Liedekerke.

„Abia am trecut linia de start, așa că există încă multe progrese interesante de realizat.”