Criza îngrășămintelor se adâncește în Europa / Noua strategie a Comisiei Europene propune mai mult bălegar în agricultură, idee care stârnește critici dure

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Uniunea Europeană pregătește un nou plan pentru a gestiona criza îngrășămintelor, într-un moment în care agricultura europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari. Potrivit unei analize publicate de Politico și citate de MEDIAFAX, Bruxelles-ul intenționează să încurajeze utilizarea mai intensă a bălegarului și a deșeurilor agricole pentru producerea fertilizanților.

Inițiativa apare într-un context tensionat pentru sectorul agricol european. Creșterea costurilor și problemele din lanțurile de aprovizionare alimentează temerile privind o nouă perioadă de scumpiri alimentare. Specialiștii avertizează că prețurile produselor alimentare ar putea înregistra noi creșteri în lunile următoare. Costurile mai mari ale îngrășămintelor și tensiunile geopolitice afectează deja producția agricolă și piețele energetice.

Fermierii europeni critică lipsa măsurilor imediate

Noua strategie pregătită de Comisia Europeană a generat reacții puternice din partea organizațiilor agricole și a unor europarlamentari. Criticii susțin că documentul propune mai ales soluții cu efect pe termen lung, fără măsuri urgente pentru fermierii afectați de explozia costurilor de producție.

Veronika Vrecionová a declarat că agricultorii europeni „se așteptau la măsuri îndrăznețe”, nu la simple strategii administrative.

La rândul său, José María Castilla a atras atenția asupra dimensiunii problemei. Acesta a transmis că situația actuală depășește problema prețurilor și afectează securitatea alimentară și autonomia strategică a Uniunii Europene. „Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și viitorul agriculturii europene”, a transmis reprezentantul organizației agricole.

Închiderea Strâmtorii Ormuz a amplificat presiunile din piață

Criza s-a accentuat după închiderea Strâmtoarea Ormuz, la finalul lunii februarie. Măsura a provocat un șoc pe piața gazelor naturale, o resursă esențială pentru producerea fertilizanților. Consecințele au apărut rapid. Prețurile îngrășămintelor au crescut cu aproximativ 70% față de nivelurile înregistrate în 2024. Gazele naturale reprezintă una dintre componentele-cheie în producția fertilizanților pe bază de azot. Orice perturbare a pieței energetice poate avea efecte directe asupra costurilor din agricultură.

Documentele analizate de Politico arată că Bruxelles-ul intenționează să modifice directiva europeană privind nitrații. Obiectivul este extinderea utilizării digestatului, un produs secundar rezultat în urma proceselor de biogaz obținute prin fermentarea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice.

Executivul european consideră că această măsură poate reduce dependența Uniunii Europene de fertilizanții produși din gaze naturale importate. Totuși, există și rezerve privind eficiența unei astfel de soluții. Herbert Dorfmann a precizat că gunoiul de grajd poate ajuta la diminuarea problemei, însă nu poate înlocui complet fertilizanții industriali pe bază de azot și uree.

Pe de altă parte, Thomas Waitz consideră că actuala situație arată vulnerabilitatea energetică și agricolă a Europei și că Uniunea ar trebui să accelereze renunțarea la fertilizanții dependenți de combustibili fosili.

Planul oficial al Comisiei Europene este prezentat marți și este așteptat să provoace noi dispute între fermieri, industria agricolă și liderii europeni.