Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature, aduce o perspectivă mai nuanțată asupra evoluției obezității, care este considerată drept una dintre cele mai grave amenințări la adresa sănătății publice globale,
Cercetarea arată că ritmul de creștere al obezității a încetinit sau chiar s-a inversat în mai multe state dezvoltate, în timp ce în țările cu venituri mici și medii prevalența continuă să crească accelerat.
Analiza, realizată pe baza datelor provenite de la 232 de milioane de persoane din 200 de țări, acoperă perioada 1980–2024 și oferă una dintre cele mai ample imagini asupra transformărilor globale legate de excesul ponderal.
Termenul de „epidemie globală de obezitate” a fost consacrat în anii ’90, pe fondul creșterii rapide a prevalenței excesului de greutate la nivel mondial. Organizația Mondială a Sănătății a folosit inclusiv noțiunea de „globezitate” pentru a descrie amploarea fenomenului.
Totuși, noul studiu sugerează că această evoluție nu este uniformă și nici inevitabilă. Potrivit autorului principal, Majid Ezzati, cercetător la Imperial College London, datele indică faptul că anumite state au început să controleze fenomenul, ceea ce contrazice ideea unei pandemii neinfecțioase care avansează inevitabil peste tot în lume, potrivit studiului citat de Mediafax.
Cercetătorii susțin că încetinirea creșterii obezității în țările bogate este rezultatul unui cumul de factori sociali, economici și culturali, inclusiv accesul diferit la alimente, schimbările în comportamentul consumatorilor și politicile publice de sănătate.
Conform studiului, în anii ’80 și ’90 obezitatea a crescut rapid în statele dezvoltate, mai ales în rândul copiilor. Ulterior însă, mai multe țări europene au început să observe o stagnare sau chiar o reducere a prevalenței.
Danemarca a fost printre primele state care au încetinit ritmul creșterii încă de la începutul anilor ’90, urmată de Islanda, Elveția, Belgia și Germania. Până la mijlocul anilor 2000, fenomenul se stabilizase în majoritatea țărilor bogate.
În cazul adulților, efectele au apărut mai târziu. Studiul arată că în state precum Spania și Italia rata obezității la adulți a început chiar să scadă până în 2024.
Totuși, cercetătorii atrag atenția că prevalența rămâne ridicată. În multe state dezvoltate, obezitatea afectează încă între 11% și 23% dintre adulți și până la 15% dintre copii.
În contrast cu Europa Occidentală și Japonia, țările dezvoltate de limbă engleză continuă să înregistreze niveluri foarte ridicate ale obezității. În Statele Unite și Noua Zeelandă, stabilizarea fenomenului s-a produs la cote mult mai mari: între 25% și 43% în rândul adulților și între 7% și 23% la copii.
Specialiștii atrag atenția că tiparele alimentare joacă un rol important. Profesorul Boyd Swinburn, expert în sănătate globală la Universitatea din Auckland, consideră că statele europene cu tradiții culinare puternice sunt mai puțin dependente de alimente ultraprocesate comparativ cu țările anglo-saxone, unde acestea reprezintă aproximativ jumătate din aportul zilnic de energie.
În timp ce țările bogate înregistrează o încetinire a fenomenului, obezitatea continuă să avanseze rapid în multe regiuni cu venituri mici și medii.
Studiul arată că în 2024 ritmul de creștere a fost cel mai mare din istorie în 84 de țări pentru femei și în 109 state pentru bărbați, majoritatea din Africa, America Latină și alte regiuni emergente.
America de Sud este una dintre zonele cele mai afectate. În Peru, aproape 19% dintre băieți erau obezi în 2024, iar creșterile continuă într-un ritm accelerat. Tendințe similare au fost observate în Brazilia, Columbia, Bolivia, Paraguay, Argentina și Uruguay.
În Chile, prevalența a ajuns la 26% în rândul fetelor și 31% la băieți, în timp ce aproape jumătate dintre femeile adulte sunt obeze. În Mexic, obezitatea afectează 42% dintre femei și aproximativ o treime dintre bărbați.
Experții explică această evoluție prin schimbările rapide ale stilului de viață, urbanizare, globalizarea alimentației și adoptarea unor modele occidentale de consum.
Autorii studiului consideră că noile tratamente anti-obezitate, precum Ozempic și alte medicamente pe bază de semaglutidă, sunt prea recente pentru a fi influențat semnificativ datele analizate până în 2024.
Cu toate acestea, cercetătorii estimează că aceste terapii vor avea un rol important în viitorul combaterii obezității. În același timp, costurile ridicate și accesul limitat ar putea accentua diferențele dintre țările bogate și cele sărace.
Deși studiul aduce o notă moderat optimistă, specialiștii avertizează că situația rămâne gravă. Endocrinologul Albert Goday, de la Spitalul del Mar, subliniază că încetinirea creșterii nu înseamnă că problema este rezolvată.
Potrivit cercetătorilor, combaterea fenomenului necesită în continuare politici publice coerente, educație alimentară, acces la produse sănătoase și măsuri de reducere a consumului de alimente ultraprocesate, mai ales în rândul copiilor și al populațiilor vulnerabile.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți