FOTO | Cum își vinde direct produsele familia Băluță de la ferma Stâna Vaideeni: producție zilnică, procesare proprie și magazine în Râmnicu Vâlcea și Horezu

În Vaideeni, o comună din Vâlcea unde creșterea animalelor face parte din viața de zi cu zi, familia Băluță și-a așternut o viață mai bună decât au avut părinții lor, dar pe aceleași princii: crescut animale, vândut produse. Doar că, ei au construit în timp un model de business care leagă direct ferma de client. Stâna de Vaideeni funcționează astăzi ca un circuit complet, în care laptele este procesat în aceeași zi și ajunge în magazine proprii, în funcție de cererea reală.

Activitatea din fermă are un ritm care se transmite din generație în generație, iar pentru Mihaela Băluță (34 de ani, mamă a doi copii, o fetiță de 7 ani și un băiat de 3 ani), acest ritm a devenit baza unei afaceri de familie. Împreună cu soțul ei, Ștefan Băluță, cu tatăl acestuia și cu un angajat, gestionează tot ce înseamnă ecosistemul fermei: 9 hectare de teren în proprietate și suprafețe suplimentare în arendă, aproximativ 80 de oi din rasa Assaf, capre metise Carpatină cu Saanen, 10 vaci, 10 măgărițe, producția și procesarea zilnică a laptelui în brânzeturi, iaurt și chefir, precum și produse din carne, valorificate direct în cele două magazine proprii din Horezu și Râmnicu Vâlcea.

Ferma făcută cu dorința de a duce mai departe gustul produselor de munte

Pe măsură ce cererea pentru produsele lor a a crescut, activitatea a căpătat o formă mai clară, într-un flux care leagă producția, procesarea și vânzarea. Stabilirea unei identități vizibile și apariția brandului Stâna de Vaideeni a însemnat un pas important în consolidarea relației cu clienții și recunoașterea produselor lor după etichetă.

„Totul a început din pasiune și respect pentru tradiția locală din Vaideeni. Dorința a fost să ducem mai departe gustul autentic al produselor de la munte”, a spus Mihaela Băluță. Deși este atât de tânără, Mihaela spune că îi place ce face și că era obișnuită cu această muncă de la părinții și socrii ei. Motivația pentru activitatea repetitivă pe care o face zilnic, vine și din faptul că vrea să-și crească copiii după principii sănătoase: mâncare bună, obținută cu multă muncă.

Ferma de astăzi și investițiile care susțin producția

Structura actuală a fermei este organizată în jurul unui efectiv stabil și al unei capacități de procesare adaptate la cererea zilnică. Ferma are aproximativ 80 de oi din rasa Assaf și funcționează ca un sistem integrat, în care zona de creștere a animalelor și unitatea de procesare sunt conectate direct.

În fiecare zi sunt procesați aproximativ 400 de litri de lapte de vacă și 100 de litri de lapte de oaie, iar acest volum permite o producție constantă și echilibrată. Produsele sunt realizate în funcție de cererea din magazine, iar această adaptare menține un flux controlat.

Un moment important care le-a ușurat mult munca a fost anul 2018, când familia a accesat o finanțare de 25.000 de euro prin programul Hope. Investiția în echipamente de procesare, inclusiv vană de pasteurizare și utilaje specifice, a schimbat ritmul de lucru și a permis organizarea mai eficientă a producției.

Au norocul să aibă aproape de familie un medic veterinar pe care se pot baza la orice oră din zi și din noapte, pentru că, vă puteți închipui, când ai atâtea animale, apar situații în care nu poți aștepta: o oaie care nu mai mănâncă, o vacă care are probleme după fătare, un animal care se rănește sau o infecție care trebuie tratată imediat.

În astfel de momente, faptul că medicul ajunge repede face diferența între un animal salvat și unul pierdut. În plus, înseamnă și controale regulate, vaccinuri, verificarea stării de sănătate a efectivului și decizii rapide atunci când ceva nu merge bine, lucruri care țin direct de calitatea laptelui și de continuitatea muncii în fermă.

Cum arată o zi la stână

Ziua începe în jurul orei 6 dimineața, cu mulsul: „Munca la stână nu cunoaște buton de pauză”, spune Mihaela, iar după muls, laptele ajunge imediat în lăptărie, încă cald, pregătit pentru procesare.

„Acesta este secretul gustului nostru: prospețimea”, explică ea. Laptele intră direct în lucru, iar în același timp animalele pleacă la pășunat, sub supravegherea ciobanilor. În lăptărie începe procesul de închegare, scurgerea cașului și pregătirea produselor, fiecare etapă legându-se de cea anterioară.

Ziua continuă între fermă și spațiul de procesare, iar seara aduce al doilea muls și pregătirea comenzilor pentru ziua următoare, astfel încât produsele să ajungă la timp în magazine. Spre seară urmează al doilea muls, iar în paralel începe pregătirea comenzilor pentru ziua următoare, astfel încât dimineața produsele să fie deja gata de plecare către magazinele din Horezu și Râmnicu Vâlcea, într-un ciclu care se repetă zilnic și care ține ferma în mișcare fără întrerupere.

Produsele și felul în care sunt alese de clienți

Gama de produse a pornit de la rețetele de bază din familie și s-a adaptat treptat la ceea ce au cerut oamenii care au ajuns la fermă sau în magazine. Astăzi, oferta include telemea de oaie, urdă, caș, cașcaval maturat și iaurturi naturale, dar și produse din carne, precum pastramă și cârnați, pregătite din animale crescute în gospodărie, în același circuit închis în care se produce și laptele.

„Produsul nostru vedetă rămâne brânza de burduf de oaie. Ea atrage cei mai mulți clienți noi”, spune Mihaela, explicând că acesta este produsul care îi face pe oameni să oprească prima dată la ei, în timp ce telemeaua proaspătă este cea care îi aduce înapoi, săptămână de săptămână, pentru că intră în consumul lor obișnuit.

În timp, întrebările clienților au început să se repete și să contureze foarte concret modul în care lucrează: dacă produsele sunt făcute zilnic, dacă laptele provine exclusiv din fermă, dacă găsesc aceleași produse constant și dacă pot reveni fără să riște să nu mai găsească ceea ce au cumpărat anterior. Din aceste întrebări s-a construit felul în care familia și-a organizat producția, astfel încât să răspundă cererii și munca lor să aibă sens.

Magazinele proprii: de la întrebările oamenilor la controlul direct al vânzării

Decizia de a deschide magazine a venit dintr-o presiune constantă venită din partea oamenilor care ajungeau la fermă, cumpărau și voiau să știe unde mai pot găsi produsele fără să se întoarcă de fiecare dată în Vaideeni: „Unde vă mai găsim?”, „Aveți magazin în oraș?”, „Putem lua și altădată?”

Primul pas a fost făcut tocmai pentru a răspunde acestor întrebări, iar magazinele din Horezu și Râmnicu Vâlcea au apărut ca o continuare directă a fermei. Produsele nu pleacă spre distribuitori sau către alte rețele, ci ajung direct în vitrinele proprii, într-un circuit în care familia controlează fiecare etapă, de la lapte până la momentul în care produsul este cumpărat.

Această schimbare a influențat imediat modul în care este organizată munca, pentru că producția a început să fie legată direct de vânzare. Mihaela explică faptul că lucrează „din mers”, urmărind ce se vinde și cum reacționează oamenii, iar această flexibilitate le permite să păstreze un echilibru între diversitate și cantitate. Ceea ce se caută mai mult este refăcut imediat, astfel încât oferta să rămână relevantă pentru cei care intră în magazine și fără să existe pierderi mari pentru business.

Tradiția, dusă mai departe

Rețetele pe care le folosesc vin din familie și sunt legate de modul în care au învățat să lucreze de la părinți și bunici, iar gustul produselor păstrează această continuitate. În același timp, partea de procesare a fost organizată cu echipamente moderne și reguli stricte de igienă, astfel încât produsele să poată fi realizate zilnic, în condiții controlate, iar investițiile din fonduri proprii făcute în timp le-au permis să mențină aceeași calitate de la o zi la alta, fără variații care să afecteze produsul final.

Interesul oamenilor pentru fermă a depășit în timp simpla cumpărare de produse, pentru că mulți dintre cei care ajung acolo vor să vadă locul, să înțeleagă cum se lucrează și să lege produsul de ceea ce se întâmplă în spatele lui.

Asta a determinat planurile familiei Băluță, care se gândește acum să includă o componentă de agroturism și un punct gastronomic local, în care oamenii să poată rămână mai mult, să guste preparate și să trăiască experiența completă a locului. Pentru Mihaela și familia ei, asta înseamnă că locul, produsele și oamenii rămân parte din aceeași poveste, iar ceea ce fac poate fi văzut și înțeles direct, nu doar cumpărat.

Această direcție are și o logică economică clară în context european. Fermele mici, de obicei sub 10 hectare, reprezintă aproape 70% din totalul exploatațiilor agricole din Uniunea Europeană și sunt cele care susțin antreprenoriatul rural, metodele tradiționale și diversitatea alimentară. În același timp, datele arată că exact aceste ferme sunt și cele mai expuse, pentru că lucrează cu marje mici și costuri constante.

Avantaj pentru cei cu propriul canal de vânzare

Datele din Farm Accountancy Data Network (FADN, sistemul oficial al Uniunii Europene care colectează anual date economice reale din ferme, despre venituri, costuri și producție) arată că, în multe cazuri, veniturile fermelor depind într-o proporție semnificativă de subvenții, mai ales în sectorul zootehnic, unde cheltuielile sunt continue, iar prețul de vânzare nu este controlat de producător.

Diferența apare în momentul în care ferma își creează propriul canal de vânzare și nu mai cedează marja către intermediari. În cazul familiei Băluță, laptele nu pleacă din fermă ca materie primă, ci este procesat și vândut direct, ceea ce înseamnă că valoarea rămâne în interiorul aceleiași activități. Extinderea către agroturism merge în aceeași direcție, pentru că adaugă o sursă de venit legată de același loc și de aceeași muncă, fără să depindă de volume mari sau de prețuri impuse din exterior.

În cazul lor, toate aceste elemente sunt deja legate între ele: animale, lapte, procesare, magazine și, mai departe, experiența din fermă.